După 20 de ani, primul fond de investiții lansat în România, RAEF, a fost închis

Primul fond de investiții lansat în România, RAEF, a fost închis oficial în urmă cu trei săptămâni. În portofoliul lui Horia Manda, CEO-ul Axxess Capital, rămân BAF și EEAF, care mai au și bani de investit, și businessuri de crescut, și exituri de planificat.

Pe Horia Manda îl încearcă o oarecare nostalgie când povestește despre închiderea RAEF. Fondul de investiții, primul care s-a dezvoltat în piața din România (în anii 90), adună în portofoliul său atât poveștile celor 24 de afaceri în care a investit, cât și evoluția unui domeniu neexistent pe piața locală până în acel moment.

Povestea RAEF a început în 1995, când guvernul american a susținut dezvoltarea, și în România, a unui fond de investiții care a fost capitalizat cu 50 de milioane de dolari și care a avut ca principal scop investiții în companii care să reprezinte exemple de succes pentru economie. „Mentalul colectiv are o memorie scurtă“, zâmbește Horia Manda: „În România și în Albania, aceste Enterprise Funds au fost înființate în 1995, în timp ce în celelalte țări din regiune ele au înființate mai devreme (în Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria în 1990, iar în Rusia și în Ucraina în 1992). Această întârziere s-a datorat perioadei lungi de instabilitate care a caracterizat climatul socio-politic din aceste țări la începutul anilor ’90 (când România era în „convalescență“ după „mineriade“, iar Albania după războiul civil) și a avut drept consecință imediata reducere a alocărilor de capital către aceste țări, sub alocările la care ar fi potențial acces în raport cu dimensiunea populației (de ex. Polonia a primit 250 milioane dolari, în timp ce Bulgaria a primit 50 milioane de dolari, ca și România). Am fost așadar ultimele două fonduri, cu alocări mai mici, dar, lucru foarte interesant, și cu succes mai mare“.

Investitor de meserie, Horia Manda măsoară succesul RAEF (în cadrul căruia a lucrat din 1997 și a cărui conducere a preluat-o în 2001), prin IRR-ul său (internal rate of return), care a atins 25% pentru acești 20 de ani. Cei 25% reprezintă însă o medie, după cum povestește Horia Manda: „Au fost 24 de companii în portofoliul RAEF. Unele dintre ele au fost companii foarte mici, unele au fost greenfield-uri (pentru că am încercat diverse structuri), unele nu au avut succes, s-au mai pierdut și bani. A fost practic un proces de învățare. Din 1999, a început perioada comercială a fondului, în care am devenit mult mai selectivi cu investițiile și performanțele au devenit mult mai bune, permițând IRR-ul acesta. Prima perioadă, până în 1999, a fost de încercare, s-au pierdut bani în mai multe deal-uri, a fost o perioadă de development, am încercat susținerea unor companii fără a avea un scop comercial precis, am încercat revitalizarea pieței. Chiar și așa, în această perioadă inițială multiplul realizat la exit a fost de aproape de două ori banii investiți, iar IRR-ul pentru intervalul 1995-1998 a fost de 9%.

După anul 1998, când am început investițiile care ne-au făcut și renumiți, mai ales cele din sectorul financiar – Banca Agricolă, Banca Românească, cele trei firme vândute la GE Money –, am realizat câștiguri până la de patru ori banii investiți și un IRR de 55% pe portofoliu“. Horia Manda se uită cu atenție pe hârtiile unde sunt trecute performanțele RAEF (total sumă investită: 88,1 milioane de dolari și total sumă realizată: 275,2 milioane de dolari) și ține să precizeze că, deși fondul s-a închis, moștenirea lăsată înseamnă mai mult decât cifrele de pe masa lui: „La terminarea activității investiționale a Fondului RAEF, suma de 25 milioane de dolari – jumătate din suma capitalizării inițiale – a fost restituită Guvernului American, iar restul câștigurilor realizate de către RAEF au fost donate de către Guvernul American unei Fundații – Romanian–American Foundation („RAF“) -, care a pornit astfel la drum în anul 2009 cu o finanțare alocată de aproximativ 150 de milioane de dolari, fiind cea mai mare fundație din România. Așadar, RAEF a lăsat în urmă o moștenire importantă, dat fiind că această fundație este activă și susține interesele românilor în educație, antreprenoriat și dezvoltare comunitară. În plus față de banii lăsați Fundației, RAEF a lăsat în spate și echipa de la Axxess Capital, expertă în activități investiționale“.

Echipa de la Axxess Capital se concentrează acum pe celelalte două fonduri, BAF și EEAF. „Mai avem încă bani de investit din ultimul fond, EEAF, cu o perioadă de investiție care se prelungește până în noiembrie 2016. Practic urmează să mai investim și să mai facem 2-3 tranzacții care vor însuma 25-30 milioane de euro“, spune Horia Manda, cea mai aproape de finalizare fiind o potențială intrare a EEAF în acționariatul unei companii din Serbia, o piață nouă pentru Axxess.

Închiderea RAEF a avut loc odată cu vânzarea completă a ultimei companii deținută de fond, Patria Credit. Tranzacția prin care Patria Credit (deținută de RAEF și BAF) a fost preluată de Nextebank (o investiție a EEAF, cel mai nou fond al carui consultant investițional este Axxess Capital) a fost prima tranzacție realizată în acest an de compania de investiții: „S-a făcut un transfer de business, care s-a finalizat în luna mai 2015, iar în octombrie s-a finalizat procesul de preluare a Patria Credit de către Nextebank, care a devenit 100% acționarul Patria Credit“.

Horia Manda povestește că, încă de când EEAF a achiziționat Nextebank (bancă fondată în 1993 și preluatăintegral de EEAF în mai 2014), a dorit să consolideze experiența acumulată în cei peste șapte ani de dezvoltare în grup a Patria Credit, care a devenit între timp liderul companiilor de microfinanțare din estul Europei: „Strategia a fost de a prelua și de a dezvolta într-un setup bancar – prin rețea, ofertă de produse de economisire, dar și alte servicii și tranzacții bancare – clienții avuți până atunci, firme mici și foarte mici, din zona rurală (menționez că zona rurală înseamnă pentru noi si orașele mici, nu neapărat numai satele unde serviciile bancare nu sunt bine sau deloc reprezentate). Am învățat în acești 7 ani cum să gestionăm riscul pentru asemenea finanțări și, cu toată această experiență acumulată, am decis să preluăm toată expertiza și activitatea Patria în cadrul Nextebank. Banca nu va face exclusiv servicii pentru acest tip de client, dar va fi un pilon foarte important în strategia băncii, pe care dorim să o diversificăm: vom aborda segmentul persoanelor fizice, ceea ce nu am făcut în Patria, dar vom merge și către companiile mici și medii – practic vom intra și pe zona IMM“. Chiar dacă activitatea Patria va deveni o parte a băncii, Horia Manda spune că dorește să mențină avantajul obținut de Patria pe anumite segmente, cum ar fi serviciile de creditare pentru agricultură – „nu neapărat spre fermele mari, ci tot în zona unde suntem acum foarte puternici, în afacerile mici si medii din agricultură, cum este zona legumicolă, unde avem o poziție bună. Pe zona de microfinanțare, Patria Credit are o cotă de piață de 14%. Este o bază de plecare bună pentru a construi. Asta a fost și gândirea, pentru că atunci când am cumpărat Nextebank, banca avea un număr mic de clienți și o expunere redusă de retail, iar noi am preluat practic platforma pe care să putem construi“.