După 16 ani de guvernare, era Angela Merkel apune. Cine este Olaf Scholz, social democratul care ar putea deveni noul cancelar al Germaniei, și care a reușit să „reînvie” partidul istoric SPD

În calitate de ministru de finanțe și vicecancelar în cabinetul Merkel în timpul pandemiei, Olaf Scholz, în vârstă de 63 de ani, și-a construit reputația de a avea stabilitate în timpul unei crize. El a supravegheat distribuirea a miliarde de euro pentru combaterea pandemiei și ajutorarea victimelor inundațiilor mortale din vestul Germaniei.

El a fost supranumit „Scholzomat” pentru stilul său politic sec. Însă acest lucru i-ar fi putut câștiga susținerea unei mase serioase de alegători, majoritatea atașați de Merkel, cunoscută pentru discursurile sale lipsite de pasiune. În ciuda faptului că provine dintr-un alt partid, el s-a poziționat ca succesor natural al ei după cei 16 ani de guvernare.

Merkel a avut un impact uriaș asupra culturii politice a Germaniei prin stilul ei de guvernare”, a declarat consultantul în comunicări politice Frank Stauss, care a lucrat cu SPD în trecut. Scholz nu este o „clonă Merkel” – dar are un stil politic suficient de asemănătoar pentru a atrage alegătorii care ar putea căuta stabiliate.

Social-democrat de-o viață, Scholz s-a născut în Osnabrück, în partea de vest a Saxoniei de Jos și a crescut în bogatul oraș-stat Hamburg, pe coasta de nord a Germaniei, unde a fost și primar. Alternând între politica de stat și cea națională, el a lucrat în parlament și ca ministru al muncii și afacerilor sociale în primul cabinet al lui Merkel.

Cariera sa politică a fost lovită de mai multe scandaluri. În timp ce era primarul orașului Hamburg, a fost criticat pentru modul în care a gestionat summit-ul Grupului celor 20 din 2017, datorită incidentelor violente dintre protestatari și poliție. De asemenea, politicianul a fost implicat în cel mai mare scandal de fraudă din perioada postbelică a Germaniei ce implică firma fintech Wirecard.

El a fost, de asemenea, întrebat într-o altă anchetă de acest fel, dacă a influențat autoritățile fiscale în numele unei bănci din Hamburg, acțiune care ar fi privat statul german de miliarde de euro. El a negat orice acuzație și, în cele din urmă, nu au apărut dovezi concrete împotriva sa.

Scholz a fost nevoit să se întoarcă luni la Berlin pentru a răspunde la întrebările din comisia parlamentară de finanțe. Parlamentarii SPD au sugerat că situația are la bază un motiv politic, deoarece partidul lui Scholz a preluat conducerea în urne.

Principalele probleme abordate în campania SPD includ creșterea salariului minim și a impozitelor asupra celor bogați.

O altă problemă discutată este energia verde. Spre deosebire de intețiile „Celor Verzi”, partidul politic german care dorește să elimine cărbunele până în 2030, SPD vrea să atingă acest scop abia în 2038.

Cel mai vechi partid politic al Germaniei, Partidul Social Democrat de centru stânga, cunoscut sub acronimul de SPD, a suferit ani de zile în urne. Dar la alegerile de duminică, SPD a reușit să câștige 26% din voturi, conform numerelor preliminare. Creștin-democrații de centru-dreapta au câștigat 24% din voturi, cea mai slabă performanță de la fondarea partidului în 1945, relatează Washington Post.

Rezultatul strâns al alegerilor creează contextul construirii unei coaliții politice. Scholz și liderul creștin democrat Armin Laschet au spus că speră să formeze împreună o coaliție până la venirea sărbătorilor.

Partidul lui Scholz a fost partenerul de coaliție al conservatorilor creștini-democrați ai cancelarului Angela Merkel de trei ori consecutiv. Este o poziție pe care SPD a adoptat-o cu reticiență, dar care i-a permis lui Scholz să câștige notorietate la nivel național.