Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă: Principala problemă în dezvoltarea infrastructurii energetice nu este legată de lipsa banilor, ci de absența viziunii

Principala problemă în dezvoltarea infrastructurii energetice din România, în ultimii zece ani, nu a fost legată de lipsa banilor, ci de absența unei viziuni care să contureze modelul sistemului energetic al viitorului, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în cadrul dezbaterii „Energia nucleară și gazele naturale, surse esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică?”, organizată de Sierra Quadrant.

„Probabil că o să vă dezamăgesc, eu nu cred că, pentru România, principala problemă a fost sau este lipsa banilor. Pentru că existau foarte multe surse și în trecut care să determine anumite direcții în dezvoltarea de noi capacități, fie de producție, fie de transport, fie de asigurare a creșterii randamentelor și a eficienței energetice. Deci, încă  o dată, nu cred că fondurile au reprezentat o problemă”

În opinia sa, nivelul redus al investițiilor în infrastructura energetică din ultimii zece ani sunt cauzate de lipsa specialiștilor care să realizeze un proiect complet, de construcție până la implementare.

„Cred că noi avem o foarte mare problemă cu resursa umană și avem o foarte mare problemă cu viziunea, iar când vorbesc de viziune nu vorbesc doar de o strategie, vorbesc și din punct de vedere al ducerii la bun sfârșit a unui proiect pe care ți-l propui, la un moment dat, să îl faci”, a subliniat el. 

Dumitru Chisăliță a subliniat că guvernanții au discutat de-a lungul timpului despre centrale nucleare, energie eoliană sau gaze naturale, fără a avea conturat clar ce tip de sistem energetic vrea România să aibă în 2050.

„Până la bani e nevoie de alte etape, pe care noi nu le avem”, a continuat președintele AEI. 

El a dat ca exemplu extinderea rețelei de gaze naturale, care se face în prezent fără a se încerca o compatibilitate cu alte forme gazoase de transport, precum biometan, biogaz sau chiar hidrogen.

„Cred că asta e prima mare greșeală. Dacă tot construim un sistem, haideți să nu construim pentru 15 ani, să îl construim pentru 50 de ani sau pentru 70 de ani. De ce? Pentru că înseamnă o eficiență mai mare, o mai bună utilizare a banului”, a subliniat el.

Conferința organizată de Sierra Quadrant a analizat  impactul deciziei recente a Comisiei Europene de a include gazele naturale și energia nucleară în sfera instrumentelor care vor facilita tranziția ecologică, în condițiile în care România a susținut acest demers, din perspectiva dezvoltării centralei nucleare de la Cernavodă și a rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră