Duminică au loc alegeri prezidențiale în Franța

Francezii merg duminică la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, după o campanie discretă, umbrită de războiul din Ucraina.

Aproximativ 48,7 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în competiția prezidențială de duminică, alegând dintr-un grup de 12 candidați care se luptă pentru a conduce a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene și singura putere nucleară a blocului comunitar.

Președintele Emmanuel Macron încearcă să devină primul președinte în exercițiu care este reales în două decenii. Ultimul președinte care a reușit acest lucru a fost Jacques Chirac în 2002.

Contracandidații săi variază de la un cadidat de extremă stângă cu simpatii comuniste până la candidați anti-imigrație de extremă dreapta.

Secțiile de votare se deschid în Franța continentală duminică, la ora locală 8.00 (9.00 ora României). Ele se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în majoritatea localităților și la ora 20.00 (21.00 ora României) în marile orașe, inclusiv la Paris. Primele sondaje la ieșirea de la urne vor fi publicate la ora 20.00 (21.00 Ora României).

Cei doi candidați care vor obține cele mai multe voturi se vor califica pentru turul al doilea ce va avea loc pe 24 aprilie.

Doisprezece candidați au ajuns pe buletinul de vot oficial – inclusiv șapte care au candidat și la ultimele alegeri din 2017. Aceștia acoperă tot spectrul politic. O treime dintre ei sunt femei.

Printre candidați se numără finaliștii din 2017, Emmanuel Macron și Marine Le Pen, care candidează pentru a treia oară la Palatul Élysée. Alți „veterani” cu candidaturi la activ sunt candidații de stânga Jean-Luc Mélenchon, Philippe Poutou și Nathalie Arthaud, naționalistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan și candidatul de centru-dreapta Jean Lassalle.

Noii veniți sunt Eric Zemmour, un fost expert TV de extremă dreapta; Valérie Pécresse, șefa conservatoare a regiunii pariziene; Anne Hidalgo, primarul socialist al Parisului; Yannick Jadot de la Verzi; și Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist.

Cu excepția unei surprize monumentale, se așteaptă ca atât Macron, cât și Le Pen să avanseze din nou în turul doi. Sondajele sugerează că liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon este posibil pe locul al treilea.

Macron, acum în vârstă de 44 de ani, a învins-o pe Le Pen cu o majoritate zdrobitoare și a devenit cel mai tânăr președinte al Franței în 2017. Victoria fostului bancher care, spre deosebire de Le Pen, este un susținător fervent al colaborării europene, a fost considerată o victorie împotriva politicii populiste și naționaliste, venită în urma alegerii lui Donald Trump la Casa Albă și a votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, ambele în 2016.

Macron s-a bazat în campanie pe succese economice: Economia franceză își revine mai repede decât se așteptau experții după pandemia de COVID-19, cu o rată de creștere de 7% în 2021, cea mai mare din 1969 încoace. Șomajul a scăzut la minime neatinse de la începutul anilor 2000. Când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, declanșând cea mai gravă criză de securitate din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Macron a primit, de asemenea, un impuls în sondaje, oamenii adunându-se în jurul liderului pe timp de război.

Dar Le Pen, în vârstă de 53 de ani, este acum un dușman politic mai bine pozționat față de 2017. Le Pen s-a rebrenduit în ultimii ani reducând limbajul anti-imigrație. Și-a focusat campania pe costul vieții de zi cu zi a francezului de rând și pe puterea sa de cumpărare, valorificând problema care, potrivit sondajelor, este cea mai importantă în mintea alegătorilor.