Drumul spre Industria 4.0 trece prin Iași

După 17 ani de activitate în care a acoperit aproximativ 60 de piețe, Gemini CAD Systems din Iași, care dezvoltă soluții software pentru firme mici și mijlocii din industria de fashion, va fi achiziționată de grupul franțuzesc Lectra, într-o tranzacție estimată la 13 – 20 de milioane
de euro.

Achiziția firmei românești este însă doar o mică piesă din puzzle-ul strategiei de digitalizare a  Lectra, care în istoria sa de aproape jumătate de secol a devenit liderul mondial de soluții de înaltă tehnologie pentru industriile fashion, mobilă și auto.

„Suntem încântați să ne alăturăm grupului franțuzesc Lectra și suntem convinși că împreună cu conducerea și echipa Lectra vom putea crește gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse și vom accelera transformarea digitală în zona de fashion și modă”, a transmis
printr-un comunicat de presă Traian Luca, CEO și fondator al Gemini CAD Systems.

Traian Luca este absolvent al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, potrivit informațiilor publicate pe pagina personală de LinkedIn. El a devenit antreprenor în 2004, când înființat compania Gemini CAD (Computer Aided Design) Systems – care a scris de la zero un soft de proiectare pentru industria textilă –, în cadrul căreia a ocupat și ocupă și în prezent funcția de CEO (chief executive officer). Tranzacția de achiziție a companiei de către grupul franțuzesc Lectra se va întinde pe o perioadă de aproximativ cinci ani, iar în prima etapă, Gemini CAD Systems va vinde 60% din acțiunile companiei pentru suma de 7,6 mil de euro. De asemenea, achiziționarea capitalului rămas și a drepturilor de vot va fi efectuată în două etape – una ce va avea loc în septembrie 2024 și a doua în septembrie 2026.

 Fondată în 2004, Gemini CAD Systems a fost înființată prin crearea unui software care a ajutat investitorii din industria textilă să-și optimizeze consumul de materiale pentru producție. „Exprimarea ideilor printr-un instrument digital poate fi frustrantă pentru un artist care este obișnuit să creeze schițele cu mâna liberă pe o foaie A4, dar trebuie să ne gândim la aplicabilitatea rezultatelor. Spre exemplu, un avantaj adus de produsele Gemini CAD este flexibilitatea și capacitatea de a reacționa la feedbackul primit din partea clienților, dar și a persoanelor implicate direct în procesul de creație, ceea ce înseamnă o relație mai bună cu consumatorii și nu numai”, spunea în 2019 Traian Luca, potrivit Fashionweek Berlin.

 În prezent, compania acoperă circa 60 de piețe și desfășoară activități în cercetarea, dezvoltarea și implementarea de software, echipamente industriale și workflow-uri pentru companii care lucrează cu materiale flexibile, din industriile diverse – textilă, mobilă sau auto.

Traian Luca, CEO și fondator al Gemini CAD Systems: „Suntem încântați să ne alăturăm grupului franȚuzesc Lectra și suntem convinși că împreună cu conducerea și echipa Lectra vom putea crește gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse și vom accelera transformarea digitală în zona de fashion și modă.”

Compania românească a investit, în 2017, în construcția unui centru tehnologic care să funcționeze ca un hub, care să susțină activitatea de cercetare și producție a echipamentelor industriale, precum și de dezvoltare a produselor software, potrivit informațiilor ZF. De asemenea, centrul tehnologic a fost finalizat în 2018, având o suprafață totală construită de 5.600 mp, un spațiu de producție pentru echipamente industriale de 2.400 mp, o zonă de birouri open space de 1.890 mp și o sală multifuncțională de conferințe.

Gemini CAD Systems a încheiat anul 2020, impactat de pandemia de coronavirus, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,6 milioane de euro (27,8 mil. lei), în creștere cu peste 2% față de anul precedent, arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Tot pe parcursul anului trecut, profitul net al companiei a scăzut cu mai bine de 98%, ajungând astfel la aproape 8.000 de euro (39.400 de lei), de la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019, iar numărul de angajați a rămas anul trecut la același nivel înregistrat în 2019, de 100 de persoane. Pe de altă parte, compania românească a început să înregistreze scăderi ale profitului net încă din 2019, când a raportat un minus de peste 65% a profitului net, ajungând de la peste 2 milioane de euro (10 mil. lei) profit net în 2018 – când a avut un plus de peste 250% față de anul precedent –, la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019. De asemenea, în 2018, în cadrul Gemini CAD Systems lucrau 107 persoane, în 2019 compania a renunțat la șapte angajați, iar anul trecut și-a menținut numărul de salariați la 100 de oameni, conform sursei citate anterior.

În ceea ce privește Lectra, compania cu origini în Bordeaux are o istorie de aproape 50 de ani, perioadă în care a devenit liderul mondial în materie de soluții de înaltă tehnologie (software de proiectare și dezvoltare a produselor, cât și hardware, mașini de croit și servicii conexe) care se adresează mai ales companiilor din industria modei, auto și cea a mobilei.

Soluțiile Lectra, specifice fiecărui sector de activitate, le oferă clienților posibilitatea de a automatiza și optimiza procesele de concepere, dezvoltare și producție. Listată la Bursa Euronext din Paris, compania a ajuns anul trecut la venituri de 236 de milioane de euro. În iunie 2021, au cumpărat compania americană Gerber Technology, cel mai mare competitor. Compania antreprenorială a fost înființată în 1973, de inginerii Jean și Bernard Etcheparre, iar în prezent acționariatul acesteia se împarte între Daniel și André Harari (36%), investitorii instituționali și de retail (63%) și angajații companiei (1%).

De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe momente esențiale pentru dezvoltarea businessului, de la vânzarea primului sistem de design computerizat (CAD) pentru industria textilă din lume: în 1976, când avea 10 angajați și vânzări de 0,25 de milioane de euro, până la decizia frațior Daniel și André Harari să finanțeze dezvoltarea businessului prin compania de investiții Compagnie Financière du Scribe și transformarea acesteia în principalul acționar al Lectra. Drumul s-a dovedit a nu fi însă mereu lin, ci și marcat de decizii grele. Frații Harari au preluat managementul companiei în 1990. Inițial, Daniel Harari era managerul companiei, iar fratele său, André Harari, se ocupa de managementul acțiunilor Compagnie Financière du Scribe deținute în alte companii. Ei au decis să vândă aceste acțiuni și să fuzioneze cu Lectra; astfel, acționarii Compagnie Financière du Scribe au devenit proprietarii direcți ai companiei cu originile în Cestas. „A fost o decizie luată pentru îmbunătățirea afacerii noastre”, explica Daniel Harari într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN. Între 2005, a fost luată o altă decizie esențială pentru dezvoltarea companiei.

Concurența cu produsele low-cost ale competitorilor internaționali care și-au relocat activitățile de producție în China s-a ascuțit; la fel și cea reprezentată de competitorii asiatici. Creșterea competitivității în contextul unui raport scăzut de schimb dolar/euro, dar și necesitatea îmbunătățirii marginilor de profit pentru supraviețuire au adus în discuție mutarea producției din Franța. „După analizarea tuturor acestor aspecte, am simțit că putem depăși toate aceste obstacole prin păstrarea centrului de dezvoltare și cercetare și a producției în Franța. Uitându-ne astăzi în urmă, a fost alegerea potrivită”, descria Daniel Harari decizia de a păstra producția Lectra în Cestas, lângă Bordeaux. Spunea că este mândru că a luat această decizie în contextul în care timp de doi ani, la mijlocul anilor 2000, trei dintre colaboratorii Lectra au studiat oportunitatea de mutare parțială sau chiar totală a producției și departamentului de cercetare și dezvoltare a companiei în China.

Daniel Harari, CEO Lectra: „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenței unor unități de producție, atât pentru industria textilă, cât și pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate și un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea țărilor din Europa.”

„Concluzia a fost că o astfel de decizie ne-ar fi ajutat să economisim 28% din costurile noastre. La vremea aceea, scăzusem deja costurile cu 30% din tehnologii, am fi putut să dublăm această valoare. Pentru mine și fratele meu era de neimaginat ca ADN-ul Lectra să dispară și să ne despărțim de colaboratorii care și-au dedicat eforturile și timpul vreme de 20 de ani acestui proiect.” Următoarea provocare a venit în 2009, în perioada crizei economice, când majoritatea competitorilor au decis să reducă dimensiunea afacerilor. În 2008 și 2009, criza economică globală afectase toate segmentele de piață cărora li se adresează compania. Vânzările anuale stagnaseră la 153 de milioane de euro și erau mai scăzute cu 23% comparativ cu 2008.

Antreprenorii francezi au decis totuși, contrar curentului general din industrie, să facă investiții majore în intervalul 2009-2012 pentru dezvoltarea de noi echipamente tehnologice și produse software, pentru a fi pregătiți pentru următoarea etapă din evoluția companiei. Potrivit lui Harari, una dintre componentele rezultatelor din prezent a fost decizia de a investi anual 9% din venituri în business.În 2017, compania a anunțat o nouă strategie, care se concentrează pe patru trenduri care conturează piața Lectra: digitalizarea businessului și industria 4.0, evoluția economiei chineze și impactul milenialilor în calitate de consumatori țintă pentru industriile lor țintă. Potrivit celui mai recent raport financiar al Lectra, compania își dorește în continuare să devină un jucător cheie în industria 4.0 în toate sectoarele de piață în care este prezentă – iar strategia lansată în 2017 urmează să fie finalizată în 2030. În pofida pandemiei de COVID-19, cele mai multe dintre obiectivele trasate în 2017 rămân neschimbate, potrivit reprezentanților companiei.

Potrivit unui interviu acordat Business MAGAZIN la momentul lansării strategiei, Daniel Harari spunea că digitalizarea reprezintă cheia în evolua businessului. „Este o lume diferită, al cărei fundament îl constituie managementul datelor, al informațiilor; trebuie să ai un volum mare de informații despre consumator, despre fabrici, despre produse și totul trebuie să fie digitalizat, trebuie conectate lucrurile diferite între ele. Sunt noi modele de afacere.” Potrivit lui Harari, una din concluziile la care ei au ajuns analizând aceste evoluții este că vor exista perdanți; iar aceasta nu este o chestiune care ține de mărimea unei companii, ci de strategie. „Excelența operațională va face diferența între a câștiga și a pierde bani; va depinde de cum va fi executată munca, prin prisma digitalizării.” Industria 4.0 se leagă astfel mai ales de modul în care informațiile sunt transmise de-a lungul unui lanț de valoare (între diferite echipamente tehnice, între echipamente tehnice și oameni) și se traduce prin flexibilitate, prin producția la timp a unor produse personalizate.

Întrebat de Business MAGAZIN ce loc ocupă țara noastră în planurile lor, Daniel Harari spunea la acea vreme că piața noastră va fi avantajată de tendințele menționate. În urma unui parteneriat cu o școală de business din Franța, au făcut un studiu legat de noile trenduri care determină clienții să se relocheze; au intervievat 20 de CEO germani, 20 de CEO italieni, 20 de CEO francezi. Au aflat că niciunul dintrei ei nu voia să se relocheze în Franța, Italia sau Germania.

„Viziunea lor este că vor face multisourcing și modalitatea prin care vor să facă multisourcing este să aloce fiecărei țări, fiecărui producător, produse pe care ei le dezvoltă cel mai bine. Se creează astfel un fel de shared experience.” În acest context, România are de câștigat. „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenței unor unități de producție, atât pentru industria textilă, cât și pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate și un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea țărilor din Europa.” El spune că aici se află companii italiene din fashion; multe branduri high-end din fashion mută în România o parte din producția pe care o făceau în Asia mai demult la prețuri mai bune, pentru o mai bună conexiune. Daniel Harari spunea că pentru următorii ani au planuri mari legate de producătorii din România și, prin urmare, lucrează la îmbunătățirea prezenței companiei de aici. „Strategia noastră se aliniază cu tendințele din România: digitalizare, integrarea în lanțurile de producție digitale globale și producția în proximitatea piețelor țintă”. Tendințe setate mai cu seamă de „creșterea cererii generației mileniale care stimulează companiile să ofere produse fast-fashion de calitate, la prețuri accesibile și personalizat.”