Drama locuirii în România: în patru sectoare din București s-au construit 18.000 de locuințe, dar nicio școală nouă în cinci ani

Doar două creșe și două grădinițe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 și 6 din București, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuințe în același interval. Nicio școală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente și case.

♦ Anual, în România se construiesc între 50.000 și 70.000 de locuințe noi, potrivit INS, însă noile locuințe nu sunt însoțite de investiții pe măsură în infrastructură, în parcuri, locuri de joacă, spații verzi, terenuri de sport, școli sau grădinițe ♦ Situația din București, din cele patru sectoare care au răspuns solicitării ZF, este practic oglinda a ceea ce se întâmplă în toată țara.

Doar două creșe și două grădinițe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 și 6 din București, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuințe în același interval. Nicio școală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente și case.

Ziarul Financiar a întrebat pri­măriile tuturor celor șase sectoare din București câte unități locative (case și apartamente) au fost finalizate în fiecare din ultimii cinci ani (2015-2019), dar și câte școli și grădinițe au fost date în funcțiune în același interval în sec­torul pe care îl reprezintă. Cu excepția primăriilor sectoarelor 4 și 5, celelalte instituții au răspuns solicitării ZF.

Răspunsurile lor reflectă, practic, drama pe care o reprezintă statutul de cetățean în România: în cele patru sectoare s-au construit aproximativ 18.000 de locuințe între 2015 și 2019, dar nicio școală ridicată de la zero. În ultimii cinci ani, în cele patru sectoare, s-au construit două creșe și două grădinițe, iar o grădiniță și o școală au fost extinse cu câte un corp nou de clădire.

„Recent am eliberat șase autorizații de construire pentru tot atâtea grădinițe noi în cartiere unde s-a identificat o cerere mare de asemenea instituții de învățământ, iar lucrările vor începe în curând“, spun reprezentanții compartimentului Protocol și Relații cu Mass-Media al primăriei sectorului 2. Tot ei adaugă și că în 2020 primăria sectorului 2 a început lucrările de consolidare și modernizare la alte 22 de școli, urmând ca, până în 2022, toate unitățile de învățământ din sectorul 2 să fie reabilitate. Până în 2022 însă, piața rezidențială va crește și mai mult, iar pentru copiii familiilor care se mută este nevoie atât de școli moderne, cât și de locuri mai multe, pentru a susține cererea mare.

Părinții care au însă copii la școală fac cu greu față numărului existent de astfel de instituții și, uneori, trebuie să străbată multe străzi cu mașina pentru a-și duce copiii să învețe. În plus, școlile din București se aglomerează și cu copiii din localitățile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidențial, dar cu o ofertă de școli complet neadaptată.

„Ne-am mutat acum trei ani într-un bloc nou din cartierul Militari, iar școala de care aparținem și unde urma să meargă fiul nostru avea atunci între 32 și 38 de copii la clasele pregătitoare. Străzile din jurul blocului se aglomerează în fiecare an pentru că dincolo de noi, cei care locuim în oraș, aceleași străzi sunt folosite și de familii care au domiciliul în Chiajna, dar care își aduc copiii la școală în interiorul orașului. Nu știu dacă în Chiajna s-a construit vreo școală nouă pentru cei care s-au mutat acolo, dar în zona în care locuim noi au apărut mai multe after-school-uri private, însă nu știu să existe vreo școală nouă de stat“, spune Carol V., 40 de ani, tatăl unui copil în vârstă de 8 ani.

Unii dezvoltatori au preluat pe umerii lor responsabilitatea de a construi școli sau grădinițe. Spaniolii de la Gran Via, de pildă, cu 1.000 de apartamente livrate în Militari, spuneau că au în plan să construiască o grădiniță în ansamblul rezidențial Gran Via Park. La rândul său, dezvoltatorul Impact, care deține complexul Greenfield din Băneasa, a spus că vrea să doneze un teren de aproape 10.000 de metri pătrați pentru construcția unei școli și a unei grădinițe publice.

Problema este că, deși mai sunt doar două săptămâni până la începerea unui nou an școlar, părinții și elevii încă nu știu în ce condiții se vor desfășura cursurile în acest context afectat de pandemie. Pe site-ul Ministerului Edu­cației nu există informații privind modul în care își vor deschide școlile porțile în anul școlar 2020-2021, iar părinții, elevii și profesorii nu au la dispoziție decât declarațiile publice pe care ministrul le face din când în când la televizor. Supraaglomerarea claselor, un fe­no­men despre care presa și părinții vor­besc de mai mulți ani, face impo­si­bilă distanțarea băncilor în clase, în condițiile în care există clase în care învață chiar și 35-40 de elevi. Faptul că, în ultimii cinci ani, nicio școală complet nouă nu a fost construită de la zero în București arată că disfuncționalitățile nu fac decât să se perpetueze și că o rezolvare reală nu s-a regăsit pe lista de planuri a primăriilor cel puțin din 2015 încoace.

În București există 203 școli, po­trivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informații, aici fiind incluse instituțiile de învăță­mânt primar, gimnazial și învățământ special. În același an, existau 152.508 elevi înscriși în învăță­mântul primar și gimnazial. În România sunt 2,8 milioane de elevi care trebuie să meargă la școală de la jumătatea lui septembrie. În total, 6.200 de școli ar trebui să-i primească, iar 3.000 de primari, alături de pro­fesori, trebuie să stabilească în ce condiții poate începe școala.