Dragoș Popa, Citibank România: „Mutațiile SARS-CoV-2 și evoluția pandemiei ar putea genera o posibilă recesiune dublă”

Cele mai dificile decizii bancare în pandemie s-au legat de poziționarea în piață, timingul și prețul tranzacțiilor de pe piața de capital, volumul, durata și mai ales beneficiarii creditelor acordate în această perioadă. După un 2020 complex și dificil este tentant să privim la 2021 cu multă speranță, ca la un an al revenirii economice. Cu toate acestea, datele curente arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de evoluția pandemiei în general vor fi transpuse într-o evoluție economică cu risc crescut, cu o posibilă recesiune dublă sau chiar o traiectorie de revenire economică în valuri, este de părere Dragoș Popa, care face parte din echipa de top management a Citibank România.

România are un potențial investițional foarte mare, însă acest potențial este în mod constant subvalorificat. Dacă vrem să trecem dincolo de eticheta de «low labor cost country», povestea pe care o prezentăm în fața investitorilor trebuie să pună mult accent pe investiții productive, pe încurajarea spiritului antreprenorial și pe simplificare și predictibilitate. E suficient să ne uităm de jur împrejur ca să vedem ce nevoie uriașă de infrastructură performantă avem, iar, ca să citez un coleg de la Londra, problema României nu este neapărat accesul la bani, ci lipsa unor proiecte viabil structurate și voința de a le executa”, consideră Dragoș Popa, director corporate bank și companii multinaționale la Citi România. Impactul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 s-a resimțit atât la nivel global, precum și asupra economiei românești. „Motorul economic al României a fost semnificativ încetinit, atât prin perioada de carantină, cât și prin restricțiile ulterioare impuse asupra unor activități sau industrii. Un alt doilea vector de influență s-a manifestat prin diminuarea exporturilor cu toate implicațiile în termeni de scădere a veniturilor, a gradului de utilizare a capacităților de producție, oprirea investițiilor noi și, implicit, creșterea șomajului.“

Această criză este diferită de cele anterioare, fiind provocată de virusul SARS-CoV-2 și măsurile de limitare a răspândirii sale, cu toate necunoscutele aferente, și a arătat cât de interconectată și interdependentă este societatea actuală, mai spune Dragoș Popa.

„Complexitatea sistemului economic global și variabilele legate de evoluția pandemiei au făcut foarte dificile orice fel de predicții cu privire la revenirea economiei și acest lucru a semănat multă incertitudine la nivel decizional. Mai ales în trimestrul al doilea și începutul celui de-al treilea din 2020, această incertitudine a reprezentat probabil cel mai dificil obstacol de surmontat, cu efecte punctuale atât asupra creditării, cât și a piețelor de capital. Cred că cele mai dificile decizii au fost cele legate de poziționarea în piață, timingul și prețul tranzacțiilor de pe piața de capital, volumul, durata și mai ales beneficiarii creditelor acordate în această perioadă.“

După un 2020 complex și dificil este tentant să privim la 2021 cu multă speranță, ca la un an al revenirii economice, în opinia lui Dragoș Popa. „Lichiditatea pompată în sistem de către băncile centrale are cu siguranță un efect semnificativ, de creștere, asupra valorii diverselor active, fie că vorbim de acțiuni sau alte câteva clase de active, o dinamică ce nu reflectă pe deplin fundamentele evoluției economiei reale și pericolele evoluției pandemiei COVID-19. Cu această notă importantă, putem totuși observa o piață de capital foarte activă, cu multipli la nivel record, o piață a eurobondurilor cu marje extrem de reduse și o cerere foarte mare din partea investitorilor care sunt puternic concurați de către Banca Centrală Europeană (BCE) pe diversele emisiuni.” Despre piața de fuziuni și achiziții (M&A), directorul corporate de la Citi spună că „există cantități record de capital investițional disponibil („dry powder”) la nivelul investitorilor instituționali, aceștia având un apetit ridicat pentru a investi în diverse ținte de achiziție.” De asemenea, activitatea SPAC-urilor (Special Purpose Acquisition Company) continuă creșterea accelerată din 2020, consolidând ceea ce pare a fi un trend sistemic în 2021. Cu toate acestea, datele curente arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de succesul sau întârzierea campaniilor de vaccinare, mutațiile SARS-CoV-2 și evoluția pandemiei în general vor fi transpuse – prin variile restricții impuse – într-o evoluție economică cu risc crescut, cu o posibilă recesiune dublă sau chiar o traiectorie de revenire economică în valuri, explică bancherul de la Citi. Referindu-se la activitatea Citi pe partea de advisory și acces la piețele de capital, Dragoș Popa spune că banca a pus la dispoziția clienților expertiza unei rețele globale ce acoperă aproape 100 de țări precum și leadershipul în structurarea și executarea unor produse complexe, fie că este vorba de emisiuni de obligațiuni, tranzacții de M&A, finanțări de achiziții sau tranzacții pe piețele de capital. „Această expertiză în a găsi structurile, condițiile și timingul adecvate a fost pusă în evidență din plin în condițiile incerte.” Nevoile clienților Citi au fost legate de repoziționarea în contextul pandemiei, plecând de la adaptarea procedurilor operaționale pentru «work from home», digitalizarea documentației și a semnăturilor, până la finanțări flexibile cu un accent puternic pe tot ce înseamnă perspective cu valoare adăugată, advisory și accesul la piețele de capital, menționează Dragoș Popa. „La partea de finanțare aș vrea să pun accentul pe creșterea semnificativă a finanțării furnizorilor (supplier chain finance), unde Citi, din poziția de lider pe piața serviciilor bancare pentru companii multinaționale, a putut ajuta furnizorii acestora să beneficieze de accesul la finanțare flexibilă, cu o structură și un preț competitiv în perioada pandemiei.”

Pe partea de debt capital markets, Citi a fost în 2020 coordonator global și joint bookrunner pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni a unei companii din România, cele 850 mil. euro emise de RCS RDS/Digi în ianuarie, a fost joint bookruner pe Green Bondul inaugural de 500 mil. euro emis de NEPI Rockastle în luna iulie 2020 și a fost joint bookrunner în emisiunile de obligațiuni ale guvernului României, pe tranșa duală de 3 mld. euro din ianuarie 2020, pe emisiunea de 3,3 mld. dolari din iulie 2020, precum și pe emisiunea de 2,5 mld. euro din luna noiembrie 2020, a amintit Dragoș Popa. Pe piața de capital Citi a fost în luna septembrie 2020 joint bookrunner pe vânzarea de către Fondul Proprietatea a 1,7 miliarde de acțiuni existente în OMV Petrom SA printr-o ofertă de plasament privat accelerat. Pe partea de M&A, în luna octombrie 2020, Citi a fost advisor pentru Macquarie Infrastructure and Real Assets, în tranzacția, anunțată de achiziție a activelor grupului CEZ în România, structurarea finanțării aferente precum și co-underwriter și participant în această finanțare. „Această achiziție, odată aprobată, va fi una dintre cele mai importante tranzacții pe piața de M&A din ultimii ani”. Citi a fost implicată și în sindicatul bancar pentru cele două împrumuturi în valoare totală de 150 mil. euro pentru Digi, anunțate pe 15 decembrie 2020, mai spune directorul corporate de la Citi. În perspectivă, la nivelul României, Dragoș Popa se așteaptă să beneficiem de impactul pozitiv al lichidității din piețele globale, atât pe bursă cât și în costul emisiunilor obligatare sau al multiplilor de evaluare utilizați în potențialele tranzacții de M&A. El consideră că pașii făcuți în direcția reluării proceselor de listare a companiilor de stat sunt necesari și bineveniți, atât ca vizibilitate/ lichiditate sporită pentru BVB, cât și în contexul în care investitorii sunt foarte dornici să plaseze fonduri în oferte atractive. „Acestea fiind spuse, aș rămâne în continuare foarte atent la evoluția SARS-CoV-2, la impactul unui alt val recesionar, efectul pandemiei în 2020 nefiind încă în întregime vizibil, cu anumite sectoare având o traiectorie incertă de revenire, și mai ales la efectul de contagiune, la mișcările abrupte ale capitalului pe niște piețe supraînfierbântate.” Vorbind despre adaptarea băncilor la contextul pandemic, Dragoș Popa susține că acestea vor resimți impactul pandemiei în portofoliul de credite, în creșterea rezervelor și a volatilității, în rolul lor de finanțatori ai unei economii ce a suferit o cădere bruscă, iar în perspectivă instituțiile de credit vor continua să finanțeze, poate mai selectiv, anumite sectoare, însă bankingul va trebui să se reinventeze în acest context și să accelereze digitalizarea.

Băncile va trebui să învețe din agilitatea, creativitatea și modularitatea fintech-urilor, să conlucreze cu acestea, ca să scurteze perioada de lansare a unor produse, acel „time to market“.  Iar cel mai mult vor avea de câștigat băncile care vor ști să folosească în mod agil și eficient datele disponibile pentru a se integra în fluxurile clientului și a acționa simbiotic și sincronizat cu acesta, răspunzând rapid nevoilor sale, în opinia lui Dragoș Popa. „Băncile vor continua să finanțeze, poate mai selectiv, anumite sectoare, însă bankingul va trebui să se reinventeze în acest context, să accelereze procesele de digitalizare end-to-end și să-și structureze procedurile operaționale astfel încât să împace agilitatea cu siguranța crescută necesară pentru a opera într-un mediu digital. Timpul de răspuns, personalizarea soluției și flexibilitatea capătă o importanță sporită, iar câștigătorii vor fi acele bănci care vor putea să-și organizeze în mod constant datele existente în sistemele interne în jurul unor valori acționabile care să le permită să răspundă primii și în mod complet nevoilor clienților“, a mai spus directorul corporate bank și clienți companii multinaționale al Citi.

Odată cu venirea pandemiei de coronavirus, munca de-acasă a devenit noul normal la care a trebuit să ne adaptăm din luna martie 2020 și până acum și, în mod evident, a venit la pachet cu bune și mai puțin bune. Dacă programul a devenit aparent mai flexibil, prin evitarea timpului petrecut pe drumul dus-întors până la birou, orice comunicare cu colegii a ajuns mult mai laborioasă, programul zilnic fiind umplut cu o avalanșă de tele/videoconferințe care au suplinit conversațiile spontane în echipă. Dincolo de eficiența mai scăzută a acestei comunicări, a generat noi teme cărora le acordăm multă atenție acum legate de motivarea la distanță, reziliență mentală și, mai ales, cultură corporativă, povestește Dragoș Popa. „Echipele bine formate și eficiente au acel «je ne sais quoi» când lucrează în același spațiu fizic, o coeziune inefabilă ce se simte în aer la nivel de microsemnal. Acest lucru se întâmplă și în lucrul la distanță, însă eficiența scade și anumite tipuri de persoane resimt în mod acut lipsa energiei creative pe care grupul o genera și din care se alimentau. Un alt impact major al muncii de acasă este asupra formării juniorilor și mai ales a noilor angajați. Bankingul, ca să împrumut un citat, este un fel de ucenicie, meseria «se fură» stând pe lângă bancherii cu experiență, suntem obișnuiți de mici copii să învățăm prin expunere directă, prin exemplu imediat, lucru care devine mult mai dificil lucrând prin soluții surogate, la distanță.” Directorul corporate de la Citi mărturisește că nu se îndoiește că schimbările seculare determinate de pandemie vor impacta și modul de lucru în banking. „Cred că vom asista la o combinație între lucrul de la birou și de acasă, iar același lucru se va întâmpla și cu clienții noștri. Am început să valorificăm și avantajele unor astfel de situații – de exemplu este mult mai ușor să organizezi o întâlnire virtuală cu managementul unei companii și experții băncii aflați în Londra sau New York.”

Dragoș Popa crede că această pandemie, prin care încă trecem, ne-a învățat că economia globală este mai interconectată decât credem și că reguli pe care le consideram imuabile se pot schimba peste noapte. „Flexibilitatea, adaptabilitatea și bunul simț trebuie să primeze în astfel de condiții și, ca să-l parafrazăm pe Sir Winston Churchill, nici o criză nu ar trebui irosită, ea ar trebui folosită atât pentru oportunitățile pe care le aduce cât și pentru a învăța lucruri noi. Despre Citi, Dragoș Popa spune că are o abordare selectivă și flexibilă a piețelor țintă, însă va rămâne în continuare concentrată pe consolidarea leadershipului în segmentele principale, pe clienții globali ai băncii, companiile multinaționale din România, pe companiile private mari/companiile de stat, precum și pe un registru select de IMM-uri. „Strategia noastră, pe partea de banking, capital markets and advisory, rămâne în continuare axată pe valorificarea rețelei noastre globale construite în jurul companiilor multinaționale, pe expertiză și leadershipul dovedit în advisory și produse complexe. Obiectivele noastre sunt legate de densificarea ecosistemului de produse pentru susținerea clienților noștri, de o ofertă care să acopere întreg spectrul de nevoi ale acestora, de la cele operaționale de zi cu zi la dezvoltarea strategică a companiilor.“  În opinia lui Dragoș Popa, strategia Citi va trebui să fie adaptată la schimbările constante și la incertitudinile din această perioadă. „Cu toții ne dorim ca vaccinurile anunțate să fie soluția ce permite revenirea rapidă la situația anterioară, însă, personal, cred că această pandemie este un eveniment unic la nivel generațional și că schimbările profunde prin care am trecut și lecțiile pe care ni le-am însușit cu un cost ridicat vor genera sau accelera anumite modificări sistemice. Am trecut și încă trecem printr-o perioadă ce presupune redefinirea și uneori restricționarea drepturilor și libertăților, în care camera de zi a devenit birou, Zoom, Netflix și Glovo portalurile prin care interacționăm cu lumea, social distancing o nouă normă, iar sănătatea, sectorul medical și biotehnologia de vârf noi puncte de reper.“

Fie că este vorba de digitalizare, comerț și entertainment online, soluții pentru work from home, educație interactivă dar și de supraveghere individuală, biotehnologie și servicii medicale personalizate, vorbim de noi tendințe care prezintă multiple oportunități de dezvoltare. Pe lângă acestea, se remarcă și accelerarea masivă a curentului de Environmental, Social and Corporate Governance (ESG), precum și impactul  fondurilor uriașe puse la dispoziție de UE prin Facilitatea de Redresare și Reziliență și preluate în Planul Național de Redresare și Reziliență a României, mai spune directorul din Citi.