Dragoș Damian, Terapia Cluj: Uitați un pic de crizele suprapuse de la noi - fiți atenți aici ce chestie. CEO-ul Alphabet este indian. CEO-ul Microsoft, indian. CEO-ul IBM, indian. CEO-ul Adobe, indian. CEO-ul Palo Alto Networks, indian. CEO-ul Chanel, indian. CEO-ul Novartis, indian

Acum vreo patru luni, în februarie, la forumul franco-indian de inovație din Mumbai, Președintele Emmanuel Macron, în prezența Premierului Narendra Modi, a avut un discurs de deschidere cu care a dat lovitura, A vorbit despre leadership-ul indian din tehnologie, enumerând executivi indieni care conduc supercompanii cu prezență globală.

Bine, bine, veți spune, când ai practic 20% din populația globului este statistică elementară că poți avea 20% din geniile globului, 20% din sportivii globului, 20% din artiștii globului, 20% din executivii globului. Da, este un mod de a privi lucrurile, dar nu este vorba despre o simplă corelație matematică. O corelație matematică, daca vreți, este că India, da, India, cu care România are relații mediocre, investește în educație aproape 5% din PIB, în vreme ce noi suntem la 3,5%. Nu ai cum să dai prea mulți executivi români, executivi europeni, executivi globali, dacă nu investești în educație.

Nu știm prea multe despre India. Filme, Taj Mahal, yoga, mirodenii și o mulțime de clișee, cam asta este ce știu românii din generațiile mai vechi despre India.

Sindhu Vee, Sundeep Fernandez, Masood Boomgaard, IT și o mulțime de clișee, cam asta este ce știu românii din generațiile tinere despre India.

De Iulia Vântur și Cartea Junglei probabil știu toți. Adevărații cunoscători îi știu pe Rabindranath Tagore, Rudyard Kipling și Mircea Eliade.

Ce nu știm însă despre India este că a lansat în 2014  cel mai mare program de atragere de investiții industriale străine derulat de o țară. “Make in India”, programul de industrializare și internaționalizare al Indiei, a atras într-un interval de zece ani coloși din toate sectoarele, dar dacă ne uitam doar la coloșii din tehnologia informației, iată: Pegatron, Huawei, Motorola Mobility, Spice Group, Micromax, Qualcomm, Samsung, Vivo Mobile, Wistron, Xiaomi, Foxxconn, VDN Technologies.

India a demonstrat că se poate, a atras în zece ani investiții industriale într-un program extrem de ambițios de industrializare și internaționalizare. Exact asta ar trebui să facă și România, am rămas fără tehnologie, fără cunoștințe, fără finanțare și fără resursă umană pentru fabrici, uzine și combinate. India ne poate învăța din propria experiența cum să ne industrializam și internaționalizam.

India are însă și proprii coloși industriali în industrii lucrative cum ar fi energia regenerabila, tehnologia informației, mașini și utilaje grele și substanțe farmaceutice active.

Uite, top trei companii din fiecare dintre cele patru domenii:

– energie regenerabilă – Adani Green Energy, Tata Power, Renew Power;

– tehnologia informației – TCS, Infosys, Wipro;

– mașini și utilaje grele – Mahindra, Tata, Komatsu;

– substanțe farmaceutice active – Akums Drugs, Aarti Pharmalabs, Sudarshan Pharma.

India poate deveni o ancoră economică strategică și un profesor de industrializare și internaționalizare pentru România, dar trebuie să mergem către ea, pentru ca altfel vor merge alte țări  din estul Europei. Iar ne-o iau înainte Polonia, Ungaria, Bulgaria, în curând și Ucraina și Moldova. Uite, Franța este acolo deja din februarie.

India are tot interesul să vină în România ca să cucerească o piață de peste 450 de milioane de consumatori din Uniune.

România are tot interesul să plece în India ca să cucerească o piață de 4.750 de milioane de consumatori din Asia.