Dragoș Damian, Terapia Cluj: Vă place chimia? Fiți atenți aici. Nichel. Grafit. Heliu. Niobiu. Galiu. Titan. Platină. PRG și PRU. Germaniu. Antimoniu. Fosfor. Feldspat. Siliciu. Cobalt. Arsen. Aluminiu. Huilă. Fluor. Magneziu. Scandiu. Litiu. Tantal. Vanadiu. Hafniu. Stronțiu. Baritină. Bismut. Bor. Beriliu. Cupru. Wolfram

Motto: There is nothing in this world that I fear to say. Dmitri Mendeleev

Așteptați, că nu e tot. Bauxită. Bismut. Bor, grad metalurgic. Cobalt. Cupru. Galiu. Germaniu. Grafit, grad de baterii. Litiu, grad de baterii. Magneziu, grad metalic. Mangan, grad de baterii. Nichel, grad de baterii. Metalele platinice. Pământuri rare pentru magneți (conținut de Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce). Siliciu, grad metalic. Titan, grad metalic. Wolfram.

Prima înșiruire este lista materiilor prime critice inventariate în European Critical Raw Materials Act, o lege elaborată de Uniunea Europeană în 2024. A doua este lista mineralelor strategice, din același document.

Când UE s-a trezit din reveria Green Deal, realizând că toate mineralele strategice și materiile prime critice pentru industriile viitorului vin din China, s-a hotărât să pună lucrurile în ordine printr-o lege organică. A decis că:

– 10% din mineralele strategice și materiile prime critice trebuie extrase în UE;

– 25% trebuie să provină din reciclare;

– 65% trebuie să vina dintr-o singura tara terță sii

– 40% trebuie prelucrate în UE.

Între timp s-au trezit și Statele Unite ale Americii și au organizat acum două săptămâni American Critical Minerals Ministerium, unde 50 de țări au fost chemate să găsească soluții pentru a reduce hegemonia Chinei în domeniul mineralelor critice și pământurilor rare. Din nou, destin tragic pentru România: dacă UE și SUA se ostilizeaza și pe chimie,  iar trebuie să decidem dacă mergem lângă partenerul strategic UE sau lângă partenerul strategic SUA.

România are ambiții mari la acest capitol, însă este bine să reamintim ambițioșilor cum stăm cu industria chimică de prelucrare.

Înainte de 1989 chimia însemna 72 de fabrici, uzine și combinate (mai bune decât multe altele din lume), un sistem performant de învățământ (12 școli profesionale, 23 licee, 17 facultăți și 10 institute de cercetare). Era un sector care aducea venituri de circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din producția industrială de atunci.

Astazi, in 2025, dacă a mai rămas un sfert din capacitățile de producție și din cele din învățământ, sectorul aduce la buget doar 3 miliarde Euro și aproape  jumătate din deficitul balanței comerciale a României. 

Zac parțial sau total închise Fabricile din Făgăraș, Codlea, Târnăveni, Slobozia, Dej, Baia-Mare, Victoria, Copșa Mica, Cluj-Napoca și multe, multe altele care prelucrau minerale și materii prime strategice și creau lanțuri de valoare adăugată. Asta pentru că guvernanții, la fel ca guvernanții din UE, înghițind povestea cu mediul, poluarea și industria verde, au căzut în capcană și au lăsat chimia în cădere liberă.

Chimia era în anii 1970-1990, așa cum este IT-ul astăzi, ”copilul teribil” al economiei mondiale, era perioada în care țările se băteau pentru a extrage și prelucra materiile prime și a le transforma în produse finite scumpe, cu valoare adaugată.

Chimia redevine în 2025 ”copilul teribil” al economiei mondiale. Este o industrie care se estimează sa ajungă în 2030 la o cifra de afaceri de 7 trilioane de dolari. Pentru comparație, serviciile de IT vor atinge circa 1,8 trilioane în 2028 iar industria AI va trece de 2,5 trilioane in 2032.

Ambițioșilor care vor ca România să fie parte din planul cu materiile prime critice și materialele strategice ale UE sau ale SUA sau ale ambelor, le spunem că avem doua variante, 1) să extragem și să exportăm sau 2) să extragem, să procesăm și să exportăm. Diferența este de câteva zeci, poate sute de miliarde de Euro.

Sorin Pâslaru, dacă reușim să mergem pe a doua variantă, în 5-7 ani de zile depășim Polonia – care este greu de ajuns, nu a închis în ultimii 25 de ani nici măcar o singură mină.

La final, reiau întrebarea, vă place chimia? Fiți atenți aici ce poate chimia. Wolfram. Noul iPhone 17, care cântărește mai puțin de 200 de grame, are un motoraș cu un conținut de vreo 10 grame de wolfram care generează alertele de vibrație și haptic. 10 grame fac sa vibreze 200 de grame. La 75 de kg, imaginați-vă că puteți face să vibreze o stancă de o tonă jumătate!