Dragos Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i să țipe, Bugetul 2024 este în regulă. Cu bani din PNRR, cu ordonanță-trenuleț, cu e-factură, cu Directiva UE 2523, etc., o să țină.

Așadar, discuții aprinse despre Bugetul 2024, responsabile, serioase, aplicate, politicianiste, ridicole, resemnate, amendamente, etc. Și, din când în când, după cum își doresc sponsorii politici, mai apare cate o “modificare” la ordonanță-trenuleț, care e la baza multor calcule de încasare la bugetul 2024. 

Bugetul pe 2024 enervează pe mulți, dar va rezista, din motivele enunțate în titlu la care, dacă se mai adaugă și limitarea cashului, eram premianți. Nu va fi nici o catastrofă în 2025 și după, pentru că va intra în vigoare Directiva UE 2523. Așadar Romania va incasa și mai mulți bani.

Marcel Ciolacu, mediul de afaceri s-a aprins pentru că 2024 este despre predictibilitatea continuării îmbogățirii prin șmecherii ca în 2022-23 și nu despre predictibilitatea continuării afacerilor.

Patru observații pentru 2024, poate ține seama cineva de ele.

Salariu minim brut de 3.300-3.700 lei
Nimeni nu poate trăi din netul unui salariu minim de 3.300 lei, sau de 3.700, propunerile de pe masă. Ținem captivi 1,5 milioane de angajați și polarizăm țară într-o manieră greu de stăpânit. De înțeles că oamenii de afaceri se plâng prietenilor din partide că nu pot susține un brut de 4.000-5.000 lei fară scutiri la care să adauge și sponsorizările politice, dar să tii angajații pe un net de 2.000 de lei, în ziua de astăzi, este să-i condamni la sărăcie. Și nu, Romania nu are cea mai mare fiscalitate în muncii din UE, mint cei care spun asta, păcat că mulți dintre ei sunt consultanți economici serioși.

Impozit 1% pe cifra de afaceri
O măsură care nu este neapărat lipsită de justiție poetică dacă ne uitam la săracele companii care au creșteri de venituri de două cifre și, magie și suspans, înregistrează de ani de zile pierderi. Introducerea măsurii ar demonstra însă că statul roman nu este capabil să țină sub control maximum 500 de companii mari, care au cifra de afaceri peste un anumit prag, darămite sute de mii de alti agenți economici. Și știți ce se discuta acum în laboratoarele consultanților, analiștilor, lobistilor? Cum să sprijinim companiile cu marje mari de profit ca să și le aducă la pragul de maximum 6%.

Schemele de ajutor de stat
Ne-strategizate – mâncare, chimie, energie, apărare – schemele de ajutor de stat fie trimit bani la clienții politici, fie la cei care s-ar descurca și fară ele, fie la cei care investesc în sectoare care nu aduc valoare adăugată pentru Romania. Simpla condiționalitate a păstrării locurilor de muncă create din care se returnează ajutorul de stat este insuficienta. Este necesară o strategizare sectoriala. Aruncăm bani pe fereastră și nu cerem nimic la schimb.

Suplimentele alimentare.
Sunt niște băieți pe undeva care au ceva cu NC2106, văd surse de câștiguri bugetare, deși aici sunt încadrate produse utilizate de obicei de persoanele cu probleme de sănătate. În 2022 produsele încadrate la NC2106 nu au fost scutite de efectul legii 81, creând haos pentru producători și retailul farmaceutic, unde se vând marea lor majoritate. Acum, în 2023, în ordonanță-trenuleț apar fară noimă și cu o dedicație – manoza, haha! – o serie de prevederi referitoare la cota de TVA corelată cu conținutul de zahar și la regimul accizelor nearmonizate, din nou, fară a fi scutite produsele din NC2106 – nimeni nu ia, de exemplu, vitamina C sau calciu sau sirop de tuse din plante, ca să-și astâmpere pofta de sete sau de dulce. Așadar, paradoxal, produse care sprijină sănătatea cad victime colaterale ale introducerii de taxe și accize pe produse care dăunează sănătății. A comentat vreun partid politic la asta? Sau așteaptă scandalul de după 1 ianuarie când se vor scumpi vitamina C și calciu și siropul de tuse din plante?

Mai sunt încă vreo 2 săptămâni până la 1 ianuarie 2024 și vreo 3 săptămâni până se întoarce lumea din concedii și se vă lovi de concretul Bugetului 2024 și mai ales al ordonanței-trenuleț. Între timp, bieții de noi, sărăciți de Marcel Ciolacu, suntem cu toții la cumpărături, făcând cu greu față tornadei roșii, înghesuielii și cozilor de peste tot și sold-out-urilor de pe toate liniile aeriene, stațiunile, hotelurile și restaurantele.