Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj: „Nu știu dacă 1-2% din consumul de materii prime și materiale sunt de proveniență românească”

De la ingredientele active pentru medicamente, până la ambalaje, producătorii locali de medicamente se bazează pe importuri pentru a realiza produsele în România, în contextul în care fabricile de unde se aprovizionau au fost închise sau liniile de producție au fost dezafectate.

„Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puține din Europa. Avem un singur producător român de materii prime care ne produce ambazona din Faringosept, iar materialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în România hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anumite cerințe de calitate la care producătorii români nu s-au conformat”, a explicat pentru ZF Dragoș Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în urcare cu 42 de poziții față de anul anterior. În clasament, din rândul fabricilor de medicamente locale, cea mai avansată poziție o are Sandoz, fabrica controlată de elvețienii de la Novartis, cu sediul în Târgu-Mureș. De altfel, Sandoz a urcat mai bine de 60 de poziții, până pe locul 9 în clasament.

Următoarea poziție ocupată de o fabrică locală este a Zentiva, pe locul 173, însă în coborâre față de 2019. Clasamentul este completat de Terapia, Antibiotice Iași și B. Braun din rândul companiilor care dețin și o fabrică în țară, iar activitatea nu este exclusiv de import.

„Înainte de 1989 materiile prime le luam de la Azomureș, Oltchim, de la Colorom Codlea luam coloranții, Nitramonia din Făgăraș. Toate acestea sunt fie închise, fie liniile dedicate materiilor prime au fost dezactivate. Nu știu dacă 1-2% din consumul de materii prime și materiale sunt de proveniență românească. Materialele de ambalaj – cutiile, cartoanele, sunt fabricate în România, dar hârtia e importată, deci mare valoare adăugată nu se aduce în România”, a mai spus Dragoș Damian.

Terapia importă anual materii prime și materiale de 23 mil. dolari estimativ, sumă în care sunt incluse, pe lângă materiile prime, și costurile echipamentelor de schimb pentru fabrică. În plus față de importul de materii prime, producătorii de medicamente mai importă și medicamente fabricate în alte facilități ale grupului din care fac parte, în cazul companiilor cu acționariat străin.

„23 milioane dolari anual sunt costurile cu materiale si materii prime, circa 80% vin din import. Unele materii prime (ingredientele active și excipienții) s-au scumpit și de trei ori și ne așteptăm în continuare la scumpiri ale foliilor de aluminiu și PVC (din care se fac blisterele pentru ambalare primară) din cauza scumpirii combustibillor și a aluminiului”, a mai explicat Damian.

Pandemia de COVID-19 a creat probleme legate de stocurile de medicamente și de materie primă în 2020, în contextul în care cererea a fost mare, iar discontinuitățile la aprovizionare au crescut timpii de așteptare și prețul materiei prime. De exemplu, prețul pentru paracetamol, un medicament folosit în tratarea simptomelor ușoare de COVID-19, s-a triplat, de la 4 dolari/ kg de materie primă, la 12 dolari/ kg, potrivit lui Dragoș Damian.

„Tot ceea ce e materie primă vine din China, parțial India, inclusiv excipienții vin din import. Alcoolul care este folosit în injectabile vine din Germania, de exemplu. Nefiind pe canale și lanțuri de aprovizionare de materii prime și materiale, tot ceea ce cumpără România este din import, și nu e doar industria farmaceutică, sunt toate industriile”, a mai adăugat șeful Terapia.

În 2020 România a adus de peste hotare în total bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puțin decât în anul de dinaintea pandemiei. Primii zece importatori contribuie cu 13% la total, din analizele ZF.

În total, în România s-au eliberat 625 milioane de cutii de medicamente în 2020, același număr ca în 2019. Mai bine de jumătate dintre aceste produse au fost medicamente cu prescripție medicală, iar restul au fost produse fără rețetă (OTC) și cele destinate spitalelor.

Cinci fabrici de medicamente în topul celor mai mari importatori

Poziția celor mai mari cinci producători locali în top 500 importatori în 2020

Sursă: INS