Dragnea, despre funcțiile sale, în cazul unei decizii nefavorabile a instanței: Nu o să mai fie

Întrebat ce așteaptă de la ziua de vineri (când urmează să fie dat verdictul în cazul procesului său în dosarul referendumului – n.r.), Dragnea a spus: “În ceea ce privește ziua de vineri, o aștept și eu așa cum o așteptați și dumneavoastră, cu sentimente diferite. Așa cum doi ani și ceva m-am abținut de la comentarii, așa o să fac și până vineri. Aștept cu interes”.

Întrebat ce va face cu funcțiile pe care le deține în cazul în care decizia îi va fi nefavorabilă, Dragnea a spus că acestea “nu o să mai fie”.

“Știți foarte bine răspunsul la întrebarea asta. Nu o să mai fie (funcțiile – n.r.). E normal. Să sperăm totuși că nu o să fie cazul, eu sper să fie o sențință bună pentru mine și pentru adevăr”, a adăugat Dragnea.

Instanța supremă a amânat în urmă cu o săptămână, pentru 15 mai, pronunțarea sentinței în dosarul în care ministrul Liviu Dragnea și alte peste 70 de persoane sunt judecați pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a încheiat în 22 aprilie discuțiile în dosarul privind fraude la referendumul din 2012 și a stabilit să pronunțe sentința în 6 mai în această cauză, care se judecă de aproape un an și șase luni.

Miercuri, judecătorii instanței supreme au amânat până în 15 mai pronunțarea deciziei în acest dosar, care nu va fi definitivă, ci va putea fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.

Ministrul Dezvoltării și Administrației, Liviu Dragnea, spunea, în 5 mai, că are emoții, dar este “absolut convins” de nevinovăția sa și crede că nici instanța nu a identificat “vreo probă serioasă”, ci doar afirmații și deducții.

Întrebat ce va face dacă va fi condamnat, Liviu Dragnea a spus: “Știți bine ce voi face, numai că n-am vrut să răspund niciodată la întrebarea asta din superstiție. Răspunsul e inclus în întrebare, știți bine ce voi face”.

Acuzarea a cerut instanței, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare, fără a menționa și cuantumul pedepsei.

În ultimul cuvânt în fața judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzațiile care i-au fost aduse “pleacă de la o premisă greșită și periculoasă pentru România”.

“Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetățenii la vot, în vreme ce această prezență la vot reprezintă un folos pentru democrație. Susțin nevinovăția, am credință că acțiunile mele au respectat legile țării, am adus argumente și probe pentru a fi achitat”, a afirmat Dragnea, care a precizat că speră să fie achitat.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

“Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

De-a lungul procesului, au fost audiați premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușa, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.