DOSARUL Colectiv: Pirotehniștii trebuiau să prevadă condițiile improprii și riscante. Artificiile erau inscripționate în bulgară - referat

Procurorii Parchetului instanței supreme arată, în referatul în care au propus arestarea pirotehnistului Viorel Zaharia, alături de cea a patronilor firmei Golden Ideas Fireworks Artists care a furnizat artificiile din clubul Colectiv, că artificierul a invocat faptul că a acționat în conformitate și în limitele legii care îi reglementează activitate și că nu-și explică modul de inițiere și dezvoltare a incendiului.

Zaharia le-a declarat anchetatorilor că a montat artificiile împreună cu colegul său Marian Moise, un alt pirotehnist al firmei care a și declanșat artificiile în timpul concertului, în prezent fiind rănit la spital.

“La Colectiv, am rămas eu cu Moise Marian. Nu pot preciza ce efecte pirotehnice am instalat, dar cred că erau T1 (articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă care prezintă un risc scăzut, conform HG 1102/2014 citată în referat, n.r.). Acestea erau inscripționate în bulgară. Nu aveau nicio mențiune de utilizare în limba română. Inițial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei. Nu le-am pus acolo deoarece nu aveau nicio zonă de delimitare pentru siguranța publicului. La noi a venit un membru al trupei, care mi-a solicitat să montăm artificiile în spatele lor. Și de această dată, le-am spus că nu le putem monta acolo deoarece nu este sigur. Ne-am hotărât, eu și Moise Marian, să montăm jerbele de artificii pe stâlpii consolei”, a arătat Zaharia în declarația sa.

El a precizat că, din câte a aproximat, între locul unde au fost montate artificiile și stâlpul de susținere era o distanță de aproximativ 4 metri, în condițiile în care scânteile puteau ajunge la maxim 3 metri, și că nu a analizat din ce era alcătuit stâlpul de susținere și că era acoperit cu burete fonoabsorbant.

“Am montat artificiile în așa fel, încât jetul de foc să vină spre interior, și să nu atingă stâlpul de susținere. Nu am analizat din ce era alcătuit stâlpul de susținere, și nici nu am remarcat buretele fonoabsorbant. Am aranjat artificiile oblic, spre interiorul scenei. Am montat câte 4 artificii pe fiecare stâlp, au fost în total 8 artificii. Artificiile au fost montate separat, 2 cu 2 alăturate, lipite una de alta. Artificiile se acționau la aceeași comandă, fiind legate în serie”, precizează pirotehnistul.

Întrebat dacă artificiile erau cu foc cald sau rece, el a răspuns că erau cu foc cald, neștiind că ar exista artificii cu foc rece.

“Nu-mi explic cum s-a putut produce incendiul. Nu-mi explic cum a putut să ia acel stâlp foc din fotografiile pe care le-am văzut la televizor. Același tip de artificii au mai fost folosite de către mine și cu alte ocazii în incinte închise, fără a se produce nici un incident. Distanța maximă la care poate ajunge jerba pe acre am instalat-o este de 3 metri distanță și 15 secunde timp de ardere. Acestea se înțeleg pentru că sunt niște mențiuni pe ambalaj care pot fi deduse. (…) Nu cred că era posibil ca artificiile montate să se fi deplasat de la locul inițial unde au fost amplasate”, a mai declarat Zaharia.

Procurorii spun însă că “în acțiunile concrete de instalare și manipulare a elementelor pirotehnice s-au constatat grave deficiențe, constând în: nu a luat măsuri de limitare și asigurare a perimetrului posibil incandescent; a ansamblat elementele pirotehnice, creând împrejurări de autopotențare; nu s-a asigurat materiale de stingere a incendiilor în zona critică; nu a examinat elementele de structură și amenajare interioară din punct de vedere al stabilității la incendiu”.

Anchetatorii citează, printre altele, din “Cursul de pregătire a pirotehniștilor pentru focuri de artificii” de la Academia Tehnică Militară, în care se arată că, pe timpul tragerii, pirotehnistul trebuie să se asigure că efectele obiectelor pirotehnice nu au loc deasupra spectatorilor sau altor zone de risc, precum și de faptul că resturile incandescente nu cad în acele zone.

În curs se mai spune că “nu se poate accepta ideea că un pirotehnist efectuează activități pirotehnice fără să cunoască materialele asupra cărora exercită diferite agresiuni”.

Citată în referat este și Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, care prevede că “articolele pirotehnice trebuie să aibă inscripționate în limba română categoria din care fac parte, instrucțiunile de folosire, termenul de garanție, precum și pericolele care apar la păstrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor”.

Procurorii amintesc, în acest context de declarația unui martor, care spune: “la începutul concertului, a existat un foc de artificii și am observat că erau montate pe stâlpii schelei metalice, orientate către public și către stâlpul de susținere. Am văzut că jetul de jerbe bate direct pe stâlp și mai departe cădeau peste noi în formă de scântei, care mi s-au părut fierbinți”.

“Prin coroborarea aspectelor de mai sus, rezultă că cei doi pirotehniști autorizați, respectiv Moise Marian (în prezent internat în stare gravă, transportat la unitate spitalicească din Belgia la data de 06.11.2015) și Zaharia Viorel, care au instalat efectele pirotehnice (focul de artificii) pe stâlpii pasarelei metalice, orientați spre stâlpii de susținere, nu au luat toate măsurile necesare de prevenire, în vederea evitării unui incendiu, deși aveau pregătirea și avizarea necesară, dând dovadă de gravă neglijență. Prin amplasarea efectelor pirotehnice, în grup și compactate câte 2, la o distanță de siguranță mult prea mică, respectiv 3,80 metri, aceștia nu au prevăzut posibilitatea ca jerba incandescentă și autopotențată, să ajungă pe stâlpul de susținere tapetat cu burete fonoabsorbant, fapt ce a declanșat incendiul din data de 30.10.2015, în urma căruia au decedat 32 de persoane”, spun procurorii în referat.

Totodată, pirotehniștii sunt acuzați că “nu au luat măsuri de limitare și asigurare a perimetrului posibil incandescent (inclusiv printr-o altă orientare a jerbei) și nici nu au asigurat prezența extinctoarelor în imediata apropiere, fapt ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului”.

“Mai mult, aceștia nu au evaluat riscurile amplasării efectelor pirotehnice într-o incintă închisă, fără posibilități multiple de evacuare, și nici nu s-au documentat cu privire la structura interioară (aspect care rezultă din însăși declarația inculpatului Zaharia Viorel) : prezența unor materiale ușor inflamabile în proximitatea artificiilor amplasate”, mai spun procurorii.

Pe cale de consecință, susțin în continuare anchetatorii, “suspectul Moise Marian și inculpatul Zaharia Viorel trebuiau și puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislației în vigoare, precum și din studierea cursurilor de pregătire la care aceștia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiții improprii și riscante, fără luarea măsurilor de siguranță adecvate, aspect care intra în atribuțiile lor de pirotehniști”.

Judecătoria Sectorului 4 a decis, sâmbătă, arestarea preventivă pentru 30 de zile a Danielei Niță, administratorul firmei Golden Ideas Fireworks Artists, care a furnizat artificiile din clubul Colectiv, a directorului societății, Cristian Niță, și a pirotehnicianului Viorel Zaharia.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar patronii firmei care a furnizat artificiile din clubul Colectiv sunt cercetați pentru favorizarea făptuitorului și sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.