„Dosarele Uber“: compania americană a făcut un lobby intens și în România iar legile au fost modificate așa cum și-a dorit compania americană

Veniturile din aplicațiile online de ridesharing și livrare la domiciliu au crescut cu 500% în ultimii 5 ani și au ajuns la 28 mld. euro în UE în 2021, iar 28 milioane de persoane lucrează în  acest tip de aplicații.

Compania americană de ride-sharing Uber a utilizat în România, Canada, Belgia, India, Ungaria și de cel puțin trei ori în Franța un sistem de distrugere urgentă a datelor computerizate în cazul investigațiilor autorităților de reglementare, potrivit unei anchete realizate de jurnaliștii de la The Guardian în urma unei scurgeri de informații denumită „dosarele Uber” în urma cărora 124.000 de texte și e-mailuri au dezvăluit conversațiile dintre executivii Uber și oficiali pe măsură ce compania dorea să se extindă la nivel mondial. În plus, zeci de milioane de euro au fost cheltuiți în campanii de lobby care să-i convingă pe politicieni să modifice legile în favoarea companiei.

În România compania a făcut un lobby intens pe lângă persone politice influente, scrie RISE Project, partener al consorțiului jurnalistic care a documentat cazul. Astfel, legile au fost modificate în favoarea Uber.

Documente secrete obținute de cotidianul The Guardian și analizate alături de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigații (International Consortium of Investigative Journalists) și de alte companii media, inclusiv BBC Panorama, evidențiază activitățile intense de lobby ale companiei americane de transport urban Uber Technologies, Inc. și susținerea de care a beneficiat din partea unor lideri politici, printre care se numără Emmanuel Macron, fost ministru francez al economiei devenit președinte al Franței, și Neelie Kroes, fost comisar al Uniunii Europene pentru Agenda Digitală.

Conform BBC, în 2014 Uber lansase serviciul UberPop, prin care șoferi fără licență puteau oferi curse de ride-sharing la prețuri mult mai mici decât în cazul taxiurilor – decizie urmată de un protest al taximetriștilor. Franța a revenit în 2015 asupra deciziei și a implementat o nouă lege în domeniu. Potrivit dosarelor citate de BBC, Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei Europene, discuta cu Uber intrarea sa în consiliul companiei cât încă ocupa o funcție publică.

În 2015 Uber ataca și piața din România – începând cu Bucureștiul. Rob Khazzam, reprezentantul Uber pentru extinderea serviciului la nivel internațional, prezent la București pentru lansarea platformei pe plan local, explica la acea vreme pentru ZF faptul că România este foarte atractivă pentru acest serviciu pentru că sunt foarte multe mașini în București, iar rata de ocupare a mașinilor este de 1,3 persoane pe mașină. În regiune, dar mai ales în România, venitul populației este în creștere și la fel și numărul de proprietari de mașini. Teoretic, orice persoană care are minimum 21 de ani, permis de conducere și mașină și care nu are cazier judiciar sau antecedente în trafic se poate înregistra în sistem și transporta persoane. În București Uber a crescut puternic datorită faptului că a venit cu același tarif precum taximetrele – 1,39 lei/km, plata se făcea doar cu cardul prin aplicație, iar șoferul utiliza aplicații precum Waze și Google Maps pentru a alege cel mai scurt sau rapid drum la destinație, iar mașinile utilizate respectau alte standarde decât taxiurile care erau și sunt modele Dacia, iar taximetriștii la acea vreme utilizau extrem de rar plata cu cardul, iar ruta aleasă era de obicei una subiectivă.

În România în martie 2019 a fost adoptată o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii 38/2003 care reglementează transportul în regim de taxi și de închiriere, printre altele eliminând din lege expresia “în mod repetat”. Anterior executivul avusese consultări cu reprezentanții COTAR, în urma protestului transporatorilor. Anterior, Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) au protestat în Capitală, pentru că Guvernul nu promovase OUG promisă în urmă cu trei săptămâni.

Companiile de ride-sharing Uber și Taxify au solicitat, la începutul lunii martie 2019 Guvernului să amâne proiectul de OUG pentru modificarea legii taximetriei, care poate duce la limitarea sau dispariția serviciilor alternative de transport urban.

Veniturile din aplicațiile online de ridesharing și livrare la domiciliu au crescut cu 500% în ultimii 5 ani și au ajuns la 28 de mld. de euro în UE în 2021. 28 de mil. de persoane lucrează în  acest tip de aplicații.

Comisia Europeană pregătește o directivă care va reglementa activitatea de ridesharing și livrare la domiciliu prin aplicații online. Este vorba în principal de reglementarea activității persoanelor care lucrează pentru aceste aplicații, fiind vorba de 28 de milioane de persoane în UE care activează ca liber-profesioniști, scriu consultanții EY România într-un text de opinie.