Dosar de țară Ungaria. Ungaria este campionul solar al Europei și caută să devină un centru regional al gazelor naturale. Deocamdată e dependentă de importurile de electricitate

Energia solară a explodat în Ungaria și în doar câțiva ani această țară săracă în resurse minerale a ajuns campionul Europei la electricitate produsă de panouri solare. Așa reiese dintr-o analiză recentă a think-tankului britanic Ember etalată prompt de guvernul maghiar. În 2024 Ungaria a întrecut mai însorita Grecie cu contribuția de 25% a energiei solare la generarea de electricitate. Cu o pondere de 22%, Grecia a rămas vizibil în urmă, rămânând totuși pe locul doi în Europa. Pe locul trei s-a plasat Spania. Ceea ce este remarcabil la Ungaria este saltul. În 2019, doar 4% din electricitate era generată de panourile fotovoltaice, ceea ce face ca această țară să aibă cea mai rapidă ascensiune din regiune de-a lungul a cinci ani.  Potrivit Ember, Ungaria se mai poate mândri cu ceva: în timpul perioadelor de vârf ale producției, fermele solare au reușit să acopere peste 80% din nevoia de electricitate de pe piața internă timp de mai mult de 70 de zile. În 2023, suma a fost de numai 10 zile. Doar Olanda se mai poate mândri cu o astfel de performanță.  Circa 80% din capacitatea solară totală din Ungaria – de 7.550 MW la începutul acestui an – a fost instalată începând din 2020. Țara și-a depășit deja cu 25% ținta stabilită anterior pentru 2030. Noul obiectiv a fost ridicat la 12.000 MW.

300.000 de mici producători de energie solară

Sprintul a fost posibil inclusiv mulțumită producătorilor casnici, încurajați să instaleze panouri solare printr-un program numit SolarĂ, lansat în ianuarie anul trecut prin care peste 21.000 de proprietari de locuințe au primit de la stat subvenții medii de 4,1 milioane forinți (10.270 euro) pentru investiții în panouri solare și instalații de stocare a energiei în baterii. Bugetul total depășește 100 miliarde forinți (250,5 milioane euro). Statul a acoperit pâna la 66% din costuri. În aceste condiții, numărul de instalații fotovoltaice rezidențiale este așteptat să depășească 300.000 în următoarele luni, după cum a anunțat guvernul. Capacitatea solară rezidențială instalată se apropie de 2.700 MW, ceea ce echivalează cu mai mult de o treime din capacitatea fotovoltaică totală. În 2010, numărul de instalații fotovoltaice rezidențiale era de 1.000 de ori mai mic. Povestea celorlalte două treimi este și ea interesantă. O companie chineză a construit în Ungara ceea ce în 2021 era cea mai mare fermă solară din Europa Centrală și de Est. În general de explozia energiei solare din Ungaria și din întreaga Europă profită China deoarece este principalul furnizor de panouri pentru piața globală. Apoi, odată cu reindustrializarea grăbită a Ungariei prin dezvoltarea industriei auto a apărut o nevoie record de energie. O parte din fabricile noi, inclusiv aparținând unor furnizori chinezi din sector, și-au construit propriile ferme solare. Criticii guvernului spun că proprietarii fabricilor nu au mai avut răbdare să aștepte ca executivul să-și îndeplinească promisiunile. Iar criticile nu se opresc aici.

Importurile de electricitate scad, dar rămân mari

Comparată cu restul Europei, Ungaria s-a plasat ani la rând pe penultimul loc în ceea ce privește ponderea electricității produse intern în totalul consumat. Aceasta înseamnă că Ungaria importă masiv electricitate, scrie 24.hu. Potrivit datelor MAVIR, compania de stat responsabilă cu operarea rețelei naționale de distribuție a electricității, 25,4% din consumul brut de electricitate a fost acoperit din importuri în 2023. Ponderea importurilor a fost de 27,2% în 2021. Dependența energetică totală de importuri este estimată la peste 60%. Înainte de 1990, Ungaria era autosuficientă la electricitate. Astfel de calcule depind de producție, dar și de consum. Economia ungară a trecut printr-o recesiune prelungită, iar în recesiuni consumul de energie scade. Însă pentru a avea o imagine mai clară a sectorului energetic maghiar trebuie spus că în ultimii 10-15 ani nu a fost construită, practic, nicio altă capacitate de generare a electricității în afară de cea solară. Iar guvernul maghiar este conștient că importurile ridicate de electricitate reprezintă un risc de securitate națională. Însă chiar și din acest risc Ungaria încearcă să facă un avantaj și este ajutată în acest sens de actualul context geopolitic. Iar un rol principal aici îl joacă gazele naturale. Este ajutată și de dorința Ucrainei de a lovi economia atacatorului Rusia prin privarea acesteia de bani din exporturile de energie. Ungaria nu este mare producător de gaze, ci un mare importator. Are un contract pe termen lung cu Gazprom,  monopolul rus al exporturilor de gaze de care mai toate țările membre ale UE se feresc. Importă, de asemenea, din 2024  gaze din Turcia și Azerbaidjan și are acorduri care-i permit să importe gaze naturale lichefiate descărcate la un terminal de GNL din Croația. Cum Ucraina a sistat de la începutul anului transportul de gaze rusești către UE printr-un gazoduct rusesc de pe teritoriul său, Ungaria s-a trezit peste nopate o verigă importantă în alimentarea cu combustibil a regiunii. O ajută și faptul că și-a construit interconectori cu rețelele de gaze ale vecinilor. Unii analiști spun că actualul context geopolitic a triplat valoarea infrastructurii de gaze a Ungariei. Un rol important îl au gazele rusești, așa cum în dezvoltarea sectorului energiei solare un rol principal îl au panourile importate din China. Ungaria premierului Viktor Orban este apropiată de Rusia lui Vladimir Putin și de China lui  Xi Jinping. De luat în considerare este că, după cum a observat 24.hu, din cauza restricțiilor impuse de guvernul Orban nicio instalație de energie eoliană nu a fost construită în Ungaria din 2011 încoace. La nivel internațional se consideră că între energia solară și cea eoliană trebuie să existe un echilibru deoarece panourile solare produc electricitate când este soare, iar eolienele iarna.

Blocurile de apartamente devin centrale solare

Și totuși guvernul ungar insistă pe energie solară. În decembrie anul trecut a decis să permită proprietarilor de apartamente să instaleze în comun pe acoperișurile clădirilor panouri solare începând din iulie 2025. O condiție este ca instalațiile să fie echipate cu invertoare conectate la rețeaua electrică. În felul acesta, blocurile pot fi transformate în comunități energetice. O comunitate poate avea cel puțin doi proprietari și poate fi formată cu acceptul scris a cel puțin doi vecini. Invertoarele au rolul de a furniza date mai complete privind producția de energie solară a panourilor de pe acoperișuri și de a ajuta la echilibrarea cererii și ofertei. Guvernul ungar insistă și pe gaze pentru producerea de electricitate, pe uriașe centrale pe gaze, și pe extinderea singurei centrale nucleare a țării. Sunt investiții mari și proiecte controversate. La fel de controversat este și efortul autorităților de a moderniza rețeaua. 2024 a fost prezentat de guvern ca an de căpătâi în acest sens, statul alocând echivalentul a 403 milioane euro pentru sprijnirea proiectelor, care includ construirea de substații noi, extinderea celor existente și dezvoltarea liniilor de transmisie.

Guvernul forțează companiile private să participe la modernizarea rețelei de electricitate

Modernizarea rețelei se impune din cauza creșterii cererii rezidențiale și industriale și a extinderii capacităților de energie regenerabilă. Prin creșterea electrificării, spune guvernul, se asigură suveranitatea și securitatea energetică. La acest lucru participă și companiile private, inclusiv prin investiții în panouri fotovoltaice. E.On, din Germania, este una din aceste companii. Într-un interviu acordat în primăvara anului trecut site-ului maghiar de știri și analize economice Portfolio, CEO-ul Guntram Würzberg a precizat că E.On Ungaria este pregătită să investească un miliard de euro din resursele sale în dezvoltarea rețelei naționale de distribuție a energiei electrice a țării. Însă el s-a plâns că „reglementările din Ungaria permit doar cele mai mici randamente ale investițiilor din Europa“ în domeniul distribuției de electricitate, statul cerând în același timp modernizări ale rețelei de o amploare nemaivăzută de decenii. E.On cerea, la rândul lui, tarife corecte. Ungaria lui Orban se visează exportator net de energie. Se estimează că în următorii cinci ani țara va avea parcuri solare cu o capacitate de 12.000 MW, depășind cererea internă de consum de electricitate. Deocamdată, exporturile maghiare de energie electrică cresc pe fondul războiului din Ucraina. Și trebuie lucrat la reducerea importurilor. Parcurile de panouri solare contribuie deja semnificativ la reducerea ponderii importurilor în consumul de electricitate. Indicatorul a marcat cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani în 2024, de 22%. Ținta guvernului este de 20% și aceasta ar trebui atinsă până în 2030. Centralele de stocare a energiei în baterii vor ajuta. Oficialii maghiari laudă Ungaria că până în 2030 va ajunge să ocupe locul patru mondial la capacitatea de stocare a energiei regenerabile, după China, SUA și Germania. Ar avea cu ce. Anul trecut, ministrul afacerilor externe Péter Szijjártó a anunțat că Ungaria se plasează pe locul patru în lume la producția de baterii electrice și în curând va ajunge pe locul doi. Această performanță se datorează fabricilor construite în țară de producătorii chinezi și sud-coreeni de baterii electrice. Producția lor este destinată în principal industriei auto, pentru mașini electrice. Însă cu baterii funcționează și centralele moderne de stocare a energiei. Iar mașinile electrice pot fi considerate și ele unități de stocare a energiei. Cea mai mare facilitate de stocare a energiei în baterii din Ungaria este în construcție, iar la proiect, estimat la 21 de milioane euro, participă gigantul chinez de tehnologie Huawei. Centrala cu baterii va avea o putere de 20 MW și o capacitate de 60 MWh, potrivit companiei care dezvoltă proiectul, Forest Vill. Centrala de la Szolnok, așa cum stau lucrurile acum, va fi una dintre cele mai mari din regiune. Huawei va furniza echipament. Guvernul alocase până la finalul anului trecut pentru dezvoltarea de facilități de stocare a energiei în baterii circa 260 miliarde forinți (651,3 milioane euro), din care 100 miliarde forinți pentru facilități industriale și 160 miliarde forinți pentru companii și gospodării. Ținta este ca până în 2030 să se ajungă la o capacitate de înmagazinare de cel puțin 1 GW. Producătorii de baterii și furnizorii lor continuă să vină în Ungaria. Tot mai mulți sunt din China.

Gazul rămâne rege

Iar tranziția la energie verde, care se anunță a nu fi totală, se face cu gaz rusesc. Ungaria a rămas cu voia ei dependentă de gazele rusești, pe care le consideră o sursă de energie sigură și ieftină. Dacă reactoarele nucleare de la Paks generează 45% din electricitate – la reactoarele de la Paks 2 se lucrează cu bani și tehnologie din Rusia -, centralele pe gaze contribuie cu 20%, cam cât parcurile fotovoltaice. Două treimi din importurile de gaze ale Ungariei vin din Rusia. Anul acesta, țara a început să importe și din Azerbaidjan, care recent a importat gaze tot din Rusia. Ungaria s-a abonat și la gazele extrase de România din Marea Neagră. Cu atâtea surse de combustibil la dispoziție, guvernul a deschis licitații pentru construirea a două centrale pe gaze lângă sau pe locul a două termocentrale. Una, de 650 MW, va fi construită lângă gigantul termoenergetic Mátrai, care arde cărbune și gaze. Perioada de funcționare a bătrânei centrale a fost prelungită recent. Ea fost cumpărată de un om de afaceri apropiat premierului Viktor Orban. O altă centrală pe gaze va fi construită pe locul termocentralei Tisza, scoasă din funcțiune. Acolo ar putea fi instalate două unități pe gaz de până la 500 MW fiecare. Guvernul speră ca noile centrale să înceapă să producă în 2028. În viitor, energia nucleară va fi baza. Se preconizează că în anii 2030 Paks și Paks 2 vor acoperi jumătate din cererea internă de electricitate.