Dosar de țară China vs SUA. Poziționări globale: care sunt abordările energetice ale Chinei și SUA, puterile care dau tonul unei lumi

♦ China a împânzit lumea cu panouri solare, își construiește chiar și o stație solară spațială, investește în păduri de eoliene, ridică centrale noi pe cărbune și reactoare nucleare unul după altul ♦ Din SUA, cel mai tare se aude „Drill, baby, drill!”

Anul trecut, China, a doua economie ca mărime a lumii și cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră, a conectat la rețea cea mai mare fermă solară din lume. Energia solară este energia curată cu cel mai rapid ritm de dezvoltare pe glob, iar China este campioană la acest capitol. Când țara a depășit Uniunea Europeană în 2017 pentru a deveni lider mondial, avea 130 GW de panouri instalate în total. SUA au ajuns la această capacitate în 2023, când China a adăugat 200 GW, scrie The Washington Post.

Povestea se repetă cu energia eoliană. China a fost doar marginal în fața UE până în 2019. În 2023, parcurile eoliene chineze puteau genera 450 GW, dublu față de Uniune. Dacă ar fi folosite la capacitate maximă, turbinele ar avea o capacitate cumulată egală cu capacitatea tuturor surselor de energie din India, o altă economie emergentă în plină ascensiune. Un salt uriaș China a făcut și cu vehiculele electrice. În 2020, un pic peste un milion de mașini cu baterii sau hibride au fost vândute pe această piață, reprezentând 5% din vânzările de mașini din țară. Anul trecut, 40% din toate mașinile vândute în China, cea mai mare piață auto a lumii, au fost electrice.

China eclipsează oricare altă țară a lumii, inclusiv SUA, la tehnlogiile verzi ale viitorului. A avansat la început doar gradual, apoi în forță.  Performanța se datorează unei culturi intense a antreprenoriatului și sprijinului guvernamental continuu, inclusiv prin subvenții de sute de miliarde de dolari. În cursa de a stăpâni tehnologiile viitorului, energia verde este un domeniu despre care mulți observatori sunt de acord că China a întrecut SUA în aproape toate sectoarele esențiale, de la vehicule electrice la panouri solare. Analiștii spun că decalajul este probabil să se lărgească în timpul mandatului președintelui american Donald Trump. Aceasta deoarece în timp ce conducătorul american se concentrează pe creșterea producției de combustibili fosili și tăierea finanțării pentru tehnologiile care dau energie regenerabilă, China majorează investițiile. „Este dificil de supraestimat poziția de lider absolut a Chinei la tehnologii pentru energie curată. Decalajele sunt atât enorme, cât și fără precedent din punct de vedere istoric”, spune Milo McBride, asociat la Carnegie Endowment for International Peace. Politicile recente din SUA, Europa și India pentru susținerea industriilor verzi au creat o mână de concurenți, dar dinamica fundamentală nu s-a schimbat. „Pentru a împiedica ascensiunea Chinei va costa mulți bani, și va fi dificil”, a explicat McBride. În primul rând deoarece China domină lanțurile de aprovizionare pentru materiile prime necesare revoluției verzi. Este, de departe, cel mai mare producător al celor mai procesate materii prime, precum cobalt, nichel și grafit, esențiale la fabricarea bateriilor și panourilor solare. În vreme ce depozitele naturale de astfel de materii prime ale Chinei sunt semnificative, Beijingul și companiile chineze și-au creat avantaje prin investiții masive în procesul de rafinare a acestor materiale. Începând cu anii 1990, în timp ce economiile în curs de dezvoltare își înăspreau  regulile privind protecția mediului, statul chinez a preluat gradual aceste procese de producție toxice pentru a-și asigura ceea ce consideră a fi resurse strategice, fără a acorda prea mare importanță poluării sau sănătății muncitorilor. Acum, China este regele: rafinează trei sferuri din cobaltul lumii și 90% din grafit. De asemenea, produce 92% din toate pământurile rare procesate, metalele dificil de extras folosite la scară largă în industria high-tech. Acest lucru a adus producătorilor chinezi acces ieftin și facil la componente esențiale, iar Beijingului un instrument politic.

Subvenții, investiții

Industria a înflorit datorită sprijinului guvernamental. În anii 2010, atitudinea Beijingului față de „noua energie”, așa cum o numea, s-a schimbat brusc. Până atunci era văzută ca o modalitate de nișă de a reduce dependența de cărbunele și petrolul importat. Dintr-o dată, a devenit o modalitate de a crea companii competitive la nivel global pe o piață în care rivalii americani și europeni aveau avans de doar câțiva ani.

Beijingul a identificat 13 tehnologii ale viitorului pe care le consideră de importanță strategică, iar politica rezultată a avut un succes deosebit în asigurarea progresului rapid al Chinei în ceea ce privește bateriile litiu-ion, vehiculele electrice și panourile solare.

Planificatorii au încurajat aceste industrii cu subvenții directe, stimulente fiscale și sprijin financiar prin fonduri de investiții de stat și împrumuturi bancare ieftine. Au fost și obstacole pe drum. Subvențiile generoase i-au ispitit pe mulți și sute de companii s-au înregistrat ca mărci noi de mașini electrice. Multe au produs doar cărucioare ieftine alimentate de baterii sau au umflat fictiv vânzările pentru a obține bani mai mulți.

Beijingul a redus subvențiile, dar a menținut sprijinul politic. Aceasta înseamnă că țările dezvoltate se confruntă cu sarcina descurajantă de a ajunge din urmă liderul. Pe lângă faptul că au sisteme politice foarte diferite, statele occidentale sunt și întârziate pe piața tehnologiilor curate, care a fost evaluată la 700 de miliarde de dolari la nivel global în 2023.

Este dificil de comparat nivelul de sprijin pe care companiile chinezești – inclusiv producătorul de mașini electrice BYD, gigantul de baterii CATL, producătorul de turbine eoliene Goldwind și producătorul de panouri solare Longi – îl primesc cu cel al liderilor de piață din Statele Unite, nu în ultimul rând pentru că multe forme de sprijin din China sunt indirecte, cum ar fi reducerile de taxe.

Însă rapoartele financiare ale companiilor arată că sprijinul guvernului chinez a rămas ridicat din 2020, deoarece instalațiile și vânzările s-au accelerat, chiar și după ce unele subvenții au fost oprite. Tehnologia curată alimentează economia chineză. De fapt, pentru că economia chineză încetinește brusc, energia din surse regenerabile este unul dintre puținele puncte luminoase într-un moment în care consumul, ocuparea forței de muncă și piața imobiliară rămân în criză. Tehnologia ecologică a reprezentat mai mult de 10% din creșterea Chinei anul trecut, o contribuție record, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, un think-tank din Finlanda.

Acest lucru face ca Beijingul să fie profund angajat în protejarea dominației sale globale. Revoluția verde oferă locuri de muncă și investiții într-un moment în care ambele sunt extrem de necesare pentru a compensa încetinirea din alte sectoare.

Verde înseamnă bani, locuri de muncă și export

 „De ce toată lumea din China este atât de dornică să dezvolte aceste industrii? Desigur, sunt durabile, dar motivul principal este că oamenii pot câștiga bani”, a spus Yang Lei, vicepreședintele Institutului de Energie al Universității din Beijing. „Nu doar factorii de decizie politică, ci acum și oamenii obișnuiți pot simți că aceste industrii sunt un nou motor uriaș al creșterii economice.”

În 2023, tehnologia verde a contribuit semnificativ mai mult la economia Chinei decât în ​​UE, Statele Unite sau India, potrivit unei analize a Agenției Internaționale pentru Energie. China a investit aproape 680 de miliarde de dolari în producția de tehnologie curată în 2024, potrivit AIE. Este aproape la fel de mult ca Statele Unite și UE împreună.

China și-a creat și alte avantaje. Combinația dintre sprijinul puternic al statului, o piață internă vastă și o rețea uriașă de furnizori a făcut ca înființarea unei fabrici în China să fie mult mai ieftină decât în ​​Statele Unite, Europa sau chiar India, potrivit AIE. Chiar și excluzând formele ascunse de sprijin, cum ar fi prețul scăzut al terenului, împrumuturile bancare ieftine sau creditele fiscale, costurile reduse ale echipamentelor și materialelor de construcții, China tot primește mai multă energie per dolar investit în energie solară, eoliană sau baterii. Cea mai mare diferență este la energia solară. Costurile sunt sub 200 dolari per kilowatt în China, față de aproape 450 dolari în Statele Unite.

Un alt avantaj al Chinei sunt oamenii de știință și inginerii chinezi, care produc acum cercetări mult mai des citate despre tehnologii curate decât colegii din Statele Unite. 

Toate acestea înseamnă că China câștigă la jocul exportului. Companiile sale de top se grăbesc să vândă în străinătate. Exporturile de panouri solare, vehicule electrice și baterii litiu-ion aproape s-au triplat între 2020 și 2023. AIE a estimat că exporturile de tehnologie curată ale Chinei vor ajunge la o valoare mai mare de 340 de miliarde de dolari până în 2035 – aproximativ la fel ca veniturile din exporturile de petrol ale Arabiei Saudite și ale Emiratelor Arabe Unite combinate în 2024.

Tarifele impuse de Statele Unite, Europa și de alte economii avansate au încetinit ușor această creștere, dar companiile chinezești se adaptează rapid concentrându-se pe piețele emergente din Africa, Asia de Sud-Est și America Latină. În 2024, exporturile chineze de vehicule electrice, baterii și produse solare și eoliene către Sudul Global au crescut pentru a reprezenta un record de 47% din total. Cursa pentru dominație în tehnologiile pentru energie curate este doar o parte dintr-o altă cursă, cu aspecte mai întunecate. Industria energetică chineză a început anul trecut construcția unor centrale pe cărbune cu o capacitate de aproape 100 GW, cel mai mult din aproape un deceniu, scrie AP. De aceea, observatorii notează că energia verde este doar un strat al unui sistem energetic care are la bază combustibilii fosili. Apoi, un număr semnificativ de centrale vor fi construite în următorii 2-3 ani, consolidând rolul cărbunelui în sistemul energetic al țării. Think-tankul pentru energie Ember estimează că în 2023 combustibilii fosili aveau o pondere de 65% în mixul de electricitate al Chinei. Panourile solare și eolienele au generat 16% din electricitate. Energia curată, care o include și pe cea nucleară, reprezenta doar 35%. Beijingul insistă și pe tehnologia nucleară chineză. În acest sens, Anul Nou chinezesc a adus o noutate. Atunci a devenit operațional comercial pentru prima data un reactor nuclear chinez din generația a treia, Hualong One. Centrala din Zhangzhou, provincia Fujian, va deveni cea mai mare facilitate nucleară care folosește tehnologie de generația a treia, planurile prevăzând șase reactoare cu o capacitate de peste 1 GW fiecare. Tot anul acesta, cercetătorii chinezi au anunțat planuri de a construi o stație spațială solară uriașă, care va fi amplasată pe orbită bucată cu bucată cu noile rachete de transport greu spațial ale țării. Instalația va avea o lungime de 1 km și va transmite energie către Pământ în mod continuu prin microunde. Proiectul a fost comparat cu ridicarea în spațiu pe o orbită geostaționară la 36.000 km altitudine a Barajului celor Trei Defileuri, cel mai mare baraj hidroenergetic din lume și o mândrie inginerească a Chinei.

Soare cu nori

În SUA, cea mai mare economie a lumii, administrația noului președinte Donald Trump taie sprijinul statului pentru dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon. În felul acesta, spun analiștii, sunt descurajate afacerile care dezvoltă energie solară și eoliană și autovehicule electrice. Industria manufacturieră americană merge cu frâna trasă de ani de zile din cauza dobânzilor ridicate la credite și a dolarului puternic, care face exporturile mai puțin competitive. În timpul administrației lui Joe Biden, un impuls a venit sub forma investițiilor de miliarde de dolari în construirea de fabrici. Este vorba de subvenții care au mers în două direcții: construirea de uzine uriașe pentru semiconductori și producția de echipament necesar pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Investițiile au fost încurajate prin celebrul Inflation Reduction Act din 2022, un pachet de scutiri fiscale, credite, granturi directe și discounturi, care a atras în SUA investiții în fabrici inclusiv din partea companiilor europene. Unul din primele lucruri făcute de administrația Trump a fost să blocheze autorizațiile pentru proiecte solare și eoliene, să reducă personalul și cheltuielile la agențiile federale și să încurajeze industria auto să continue producția de mașini pe benzină, scrie The New York Times. Înainte de Trump au fost făcute pariuri mari pe un viitor solar și eolian – investiții private de 89 miliarde dolari s-au dus în industria instalațiilor de producție a energiei curate în perioada de doi ani încheiată în septembrie, potrivit Rhodium Group. Companiile auto și-au retehnologizat uzinele pentru a produce mașini electrice și au intrat în parteneriate pentru fabricarea de baterii, în timp ce mine și facilități de procesare au fost pregătite pentru aprovizionarea pieței cu minerale. Unele din proiecte au intrat deja în faza de operare, altele sunt în construcție, însă multe sunt doar planuri. Unele proiecte au fost oprite înainte de alegerile din noiembrie. Pentru altele, victoria lui Trump și campania lui contra a ceea ce susținătorii acestuia numesc „Noua înșelătorie verde” au fost ultima picătură. Spre exemplu, producătorul german de piese auto ZF a primit granturi de 158 milioane dolari pentru retehnologizarea unei uzine pentru a produce componente necesare mașinilor electrice în statul Michigan. Compania a renunțat la plan în decembrie, dar a explicat că nu din cauza alegerilor. Totuși, în sectorul mineralelor critice persistă optimismul deoarece mesajele venite de la Casa Albă au fost încurajatoare. De tarifele impuse de Trump pe importurile de minerale pot profita companiile care produc în SUA. Cele mai recente date arată că în pofida atacurilor lui Trump, industria energiei curate crește, cel puțin anul acesta. Este așteptat ca în 2025 peste 90% din energia nouă să vină de la proiectele solare, eoliene și de baterii, spun analiștii guvernului.

„Drill, baby, drill”

Președintele vrea, totuși, ca SUA să domine la energie lumea și a făcut din acest lucru o prioritate. „Drill, baby, drill” este sloganul său pentru sectorul energetic. Fraza este împrumutată de la alți republicani. Interesul investitorilor străini pentru industria energetică americană continuă să vină, notează Reuters. Interesul este dat de promisiunile lui Trump de a dereglementa și de a susține combustibilii fosili. Președintele și-a retras țara din acordul climatic de la Paris și a cerut companiilor de energie să majoreze producția de combustibili fosili, promițând că va reduce prețurile pentru consumatori. Industria petrolului și gazelor a salutat noua politică, deși prețurile mici de regulă sunt problematice pentru profit. Gigantul energetic ADNOC din Emiratele Arabe Unite a anunțat recent că intenționează să investească semnificativ în SUA, unde are active de 80 de miliarde de dolari. Un sector vizat este lanțul de aprovizionare cu gaze naturale. Ca ADNOC mai sunt câteva companii mari străine. Este o schimbare față de înghețul din ultimii ani, datorat și politicilor promediu ale administrației Biden. Cu petrolul este aceeași poveste. Anul acesta, Chevron anunțase planuri de restructurare și reduceri de personal. CEO-ul de la ConocoPhillips anticipează că producția de petrol a SUA își va atinge vârful până la finalul acestui deceniu. „America va avea o oportunitate de piață enormă, aș spune oportunitate pe piața globală de a aduce cu adevărat securitate energetică lumii”, a spus Toby Rice, CEO-ul producătorului de gaze naturale EQT Corp, într-un interviu pentru Reuters. SUA, ca orice economie dezvoltată, va avea nevoie de energie din orice sursă deoarece cererea va crește. Centrele de date și producția industrială avansată tehnologic înghit multă energie. SUA vor trebui să accelereze construirea de centrale nucleare, proiecte geotermale, centrale pe gaze și să întârzie retragerea centralelor pe cărbune, spun analiștii. Un ajutor mare poate veni de la energia regenerabilă deoarece instalațiile pot fi ușor de construit. Apoi, SUA pot continua ceea ce tot Trump a început: să exporte Europei „gazele libertății”, care le-au înlocuit pentru o bună parte a continentului pe cele ale Rusiei. Din gaze naturale a fost produsă 43% din electricitatea Americii în 2023, potrivit Bloomberg. Cărbunii au contribuit cu 16%. În ceea ce privește energia „curată”, SUA au pus în operațiune anul trecut primul reactor nuclear de după 2016. Administrația Biden a stabilit ca țintă triplarea capacității nucleare a țării până în 2050, adică majorarea acesteia cu 200 GW. Observatorii spun că Trump va ajuta la renașterea „nucleară” a Americii. Energia nucleară a avut o contribuție de aproape 19% la producția de electricitate a Americii în 2023. Energia regenerabilă – 21,4%, din care vântul 10% și soarele 4%.