Domnilor miniștri, unde vă faceți vacanța? În timp ce grecii, turcii și bulgarii se promovează agresiv pe piața locală, noi pierdem sezon după sezon îngropați în hârtii și dezbateri

Sezonul de vară din acest an e o pată neagră pentru industria turismului românesc, lipsa turiștilor de pe litoral a venit la pachet cu evidențierea problemelor din ospitalitatea locală, însă câți dintre politicieni au ieșit să apere turismul românesc? Câți au recomandat românilor să își facă vacanța și în România pe lângă cea din Grecia, Turcia sau Bulgaria? Domnule Cadariu, dumneavostră unde mergeți în vacanță?

În timp ce noi nu avem o strategie de promovare și ne chinuim să ne ținem proprii turiști în țară, grecii, turcii și bulgarii se promovează agresiv pe piața locală, cu diverse strategii care reușesc să atragă turiștii români. Sezonul de vară din acest an a fost, mai ales pentru operatorii de pe litoral, un duș rece, din care e posibil să învețe ceva sau nu, urmările acestei veri le vom vedea abia vara viitoare.

Ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, a venit anul acesta în România să anunțe eliminarea completă a restricțiilor pentru turiștii români, cât și rezolvarea problemelor legate de accesul în țară cu propriile mașini. O astfel de strategie are un mesaj puternic și nu e prima dată când grecii fac acest lucru, e un fel de tradiție în cazul lor. Turcii și bulgarii își promovează destinațiile în România pe diverse canale, iar rezultatele se văd.

În afară de episoadele cu tentă negativă în care domnul Iohannis a mers la schi pe pârtiile  din Munții Sureanu, domnul președinte nu a transmis niciodată un semnal puternic de a încuraja românii să își facă vacanțele în țară. Cu atât mai puțin, autoritățile din România nu au avut vizite în afara țării pentru a atrage turiștii străini.

În primele șase luni, românii au cheltuit pe vacanțele în afara țării circa 3 miliarde euro, iar până la sfârșitul acestui an suma totală ar putea ajunge la 6 miliarde euro. Cum ar arăta dacă doar jumătate din acești bani ar rămâne în țară, la pensiuni, meșteșugari, mici magazine, castele, peșteri sau puncte gastronomice? Turismul și agricultura au puterea de a ajuta considerabil la dezvoltarea turismului, dar și a zonelor rurale prin crearea unor comunități înghetate care ar lucra împreună pentru a le fi tuturor bine.

Dezbaterile din spațiul public compară România cu alte țări, însă abordarea e una greșită având în vedere specificul fiecărei destinații. România este foarte asemănătoare cu Bulgaria la capitolul tipuri de turism și petrecerea timpului liber. Mulți se întrec în dezbateri pe rețelele de socializare de cât de proaste sunt serviciile în România și cum nu este nimic de văzut/vizitat în România, dar cât de bune sunt cele din Bulgaria. Românii au tendința de a idealiza ceea ce se întâmplă în afară, în timp ce străinii care ajung la noi rămân de multe ori surprinși în mod plăcut. Străinii o zic în repetate rânduri că românii sunt prea critici cu ei și cum e România. România are, iar turismul ar putea fi asul din mânecă, dar este nevoie de promovare. 

Ospitalitatea românescă e pentru toate buzunarele și are o paletă largă de tipuri de turism, unele dintre ele fiind descoperite abia în pandemie. Mare, munte, Deltă, sate tradiționale, degustări de vinuri și bucate tradiționale, vizite la castele, peșteri și saline, city-break-uri și multe altele. România are, dar trebuie să afle și alții. Câți politicieni recomandă vacanțele în România?

Pentru deplasarea și promovarea țării în alte piețe, ar fi implicate costuri, pentru transmiterea unui mesaj cetățenilor, costul e zero. De ce nu ies președintele, premierul, miniștrii, politicienii  să recomande ca pe lângă vacanța din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, românii să își petreacă și câteva zile în România, în Maramureș, litoral sau Transilvania? Abia acela ar fi un pas în față pentru turismul românesc.

Pentru sectorul turistic local, anul 2022 a adus legea mult așteptată de către toți operatorii și anume – cadrul legislativ pentru înființarea OMD-urilor, adică Organizațiile de Management al Destinațiilor, care ar trebui să funcționeze pe baza unui parteneriat real public – privat pentru dezvoltarea și promovarea destinațiilor din țară. După mai bine de un deceniu de așteptare, OMD-urile au un cadru legal făcut pe genunchi, pe hârtie fiind ineficiente. Însă, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu a ratat ocazia de a se mândri cu acest lucru.

Turismul românesc nu are nevoie de “merge și așa”, pe această regulă a tot mers și vedem cum nu doar că nu atrage turiști străini, dar își pierde din proprii turiști.

Boala cea mai grea a turismului românesc este lipsa unei strategii de promovare a destinațiilor din România. Pe de o parte, autoritățile fie au arătat zero interes pentru turism, fie s-au perindat pe la ministerul în subordinea căruia se afla turismul fără a avea o idee despre ce înseamnă o strategie de promovare. Pe de altă parte, turismul românesc este unul dintre cele mai divizate sectoare în special pe partea de reprezentare, unitatea nu e punctul forte al industriei turistice. La nivelul industriei, există poate zeci de asociații reprezentantive și de cele mai multe ori nu reușesc să se înțeleagă pe diverse teme, ceea ce face o imagine proastă mai ales în fața autorităților. Dacă operatorii din turism nu se înțeleg între ei, având aceleași scopuri, cum ar putea colabora astfel cu autoritățile?

În sezonul din această vară, au fost scoase în față diversele probleme ale turismului românesc, în special, cel de pe litoral, iar vina a fost aruncată de la autorități la operatori și invers. În afară de acuze, nu au existat soluții.

Pandemia a fost doar o situație de conjuctură care a dus în sus cererea pentru litoral, dar acum, oamenii având libertatea de a ieși iar din țară, se văd foarte bine preferințele turiștilor români.

Turismul românesc se bazează în proporție de 75% pe turiștii români, lipsa unei strategii de promovare nu doar că afectează incomingul, dar contribuie și la “alungarea” turiștilor români, care își fac vacanțele în afara țării, de multe ori motivele invocate fiind prețurile prea mari din România și serviciile de o slabă calitate. Dar cât de obiectiv sunt analizate lucrurile?