Dolarul american - carry trade

Janet Yellen, presedintele Bancii Centrale Americane (FED) – Filiala San Francisco, a declarat ca “ar trebui sa monitorizam mai amanuntit preturile activelor pentru eventuale semne ale unui nou bubble”. Axel Weber, membru al Consiliului de Guvernare al Bancii Central Europene, a susținut, de asemenea, ca aceasta criza financiara a invatat bancile centrale ca nu isi pot permite sa ignore evolutia prea rapida a preturilor activelor. Cu toate acestea, chiar daca bursele au inregistrat cresteri de aproximativ 70% fata de minimele din martie, oficiali ai economiilor avansate spun ca, nu vad inca posibile bubble-uri pe piata activelor.

Aceasta afirmatie pare sa fie in contrast cu opinia Chinei care considera ca vinovat principal asa numitul “carry trade” aplicat dolarului. Politica monetara cat si neglijarea dolarului de catre oficialitatile de la Washington sunt principalele acuze pentru cresterea preturilor activelor. Mentinere unei rate scazute a dobanzii pentru o perioada indelungata favorizeaza investitiile speculative. In septembrie, pentru a diminua riscul de bubble al pietei imobiliare, guvernul din Singapore a marit numarul autorizatiilor de constructie si a facut mai dificil procesul de amanare a platilor pentru cumparatori de imobile. Dar China, cu moneda sa perfect corelata cu dolarul american si cu o economie construita pe imprumuturi bancare, este deja in faza in care isi creaza propriile bubble-uri, invinovatind pentru asta politica monetara a SUA . Este evident ca o rata de dobanda scazuta a dolarului a jucat si inca joaca un rol major in speculatiile financiare.

Multe instituții financiare – banci de investitii, fonduri speculative, fonduri de pensii, se imprumuta in dolari la o rata a dobanzii aproape de zero si speculeaza pe pietele globale, creand bubble-uri in multe economii. Strategia numita “carry trade” aplicata astazi dolarului american a fost un fenomen strict aplicat yenului japonez in ultimul deceniu. Acum, speculatorii utilizeaza dolarul, datorita ratei de dobanda extrem de scazuta si politicii FED de a cumpara titluri de stat pentru mentinerea dobanzilor sub control. Intre timp, speculatorii FX vand “short” dolarul american, si asta face ca rata efectiva a creditului in dolari sa fie in jur de minus 10% pe an. Politica monetara a FED forteaza bancile centrale din alte state sa reduca ratele dobanzilor lor, si astfel bubble-ul activelor continua sa creasca exponential. Cu cat dureaza mai mult acest proces de “carry trade”, cu atat mai mare va fi bubble-ul de active si cu atat mai puternic se va resimti efectul cand aceasta criza se va declansa.

Beneficiind de un dolar cu o dobanda aproape zero, pretul aurului a trecut de 1.200 de dolari pe uncie in ziua de 4 decembrie. Unii investitori cumpara monede cu randament mai ridicat, cum ar fi dolarii australieni sau dolarii din Noua Zeelanda. Aurul a crescut peste 30 de procente in anul curent, in timp ce un index al dolarului american [UUP] a scazut cu mai mult de 10 procente in aceeasi perioada. O intrebare de un milion de dolari: cand va incepe reversul acestui proces? Acel moment va marca urmatorul punct de cotitura in dinamica dolarului.

http://toniiordache.ro/