Doi foști colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. "Lumea caută mereu fețe proaspete"
Un calcul realizat pe baza informațiilor obținute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obține echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conținut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afișări.…
Un calcul realizat pe baza informațiilor obținute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obține echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conținut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afișări. Mai simplu spus, dacă toată populația Bucureștiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuși să câștige în jur de 250 de dolari.
Cum reușesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îți creezi propriile tale contracte cu diferiți terți. Nu poți să trăiești din YouTube“, explică Ionuț Bodonea și Andrei Lăcătuș, care au fiecare 27 de ani și care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.
CITESTE SI:
Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România
Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din București: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în niște feluri nu tocmai ortodoxe și am zis «Frate, aș face un filmuleț cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, așa că le-am dat mesaj prietenilor mei și le-am zis că știu ce vreau cadou, și anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuț și un alt fost coleg de liceu au reușit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulțumiți de ce le-a ieșit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.
„Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci și cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanță. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a și dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“
Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacție. Noi n-am putut ține pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline și a decis să își facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, își amintește Andrei, la fel cum își amintește și că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două și au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill și Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariția anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenția pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.
Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonați și peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenție de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuț a renunțat la jobul său de zi cu zi și manageriază businessul, angajament pe care și l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.
„În România nu poți să trăiești din CPM (banii oferiți pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puțini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulți advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, și piața e destul de mică“, îmi explică Ionuț, care detaliază și motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forțat în timpul clipurilor. Nu poți să trăiești din YouTube, trebuie să îți creezi propriile tale contracte cu diferiți terți“.
Cel mai mare proiect al lor, ca și valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută și produsul integrat atât de puțin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; și chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă și se uită. Lumea s-a obișnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.
