Doi bucureșteni au deschis o băcănie, mizând pe nostalgia clienților față de mâncarea tradițională românească

Întotdeauna am apreciat mâncarea românească tradițională, autentică, iar nevoia de a avea acces la hrană curată și sigură, ne-a determinat să facem acest pas” descriu Laura și Liviu Rogojan motivele pentru care au ales antreprenoriatul, după cariere de mai bine de un deceniu ca angajați.

Cei doi, soț și soție, au deschis la finalul anului 2014 Băcănia Rod, o afacere de familie axată pe comercializarea de produse alimentare naturale ce provin de la producători locali aflați în diverse zone ale țării. Au investit în afacere 40.000 de euro, bani pe care estimează să îi recupereze în aproximativ doi ani și jumătate – trei ani. Laura Rogojan este economist și a lucrat în domeniul achizițiilor timp de 15 ani, iar Liviu Rogojan este de peste zece ani managing partner într-o companie de distribuție cu capital românesc. După deschiderea băcăniei, el a continuat să lucreze în această companie, iar soția sa s-a dedicat în totalitate afacerii. Adepți ai mâncării românești tradiționale, cei doi spun că le-a venit ideea deschiderii unei băcănii din dorința de a crea o sursă de produse românești, naturale pentru clienții din București.

Ideea afacerii le-a venit cu un an înainte de a deschide băcănia. Prima etapă a afacerii lor a constat în stabilirea unei unități de producție, la finalul anului 2013, în județul Vâlcea, unde au început să facă propriile conserve. „Am ales să producem la 250 km de București deoarece acolo am identificat un bazin bogat de legume și fructe fertilizate natural”, explică antreprenorii. În același an au început să caute producători de brânzeturi și de specialități din carne, pe care spun că i-au vizitat în repetate rânduri pentru a-i cunoaște îndeaproape. „Ne-am bazat selecția pe criterii de siguranță alimentară, disponibilitate permanentă a produselor și, foarte important, pe principiile în baza cărora își construiesc afacerea: dorința de a oferi pieței produse naturale, curate, făcute cu ingrediente locale de calitate”, explică soții Rogojan criteriile prin care și-au ales colaboratorii.

O etapă cu durată mai lungă a fost găsirea furnizorilor locali, proces despre care povestesc că a durat un an: „Am călătorit în țară și am vizitat peste 25 de unități de producție, dintre care am ales șase, cele cu care colaborăm și în prezent. Nu a fost ușor să îi identificăm, deoarece am căutat producători mici, apreciați la nivel local, dar fără vizibilitate foarte mare la nivel național”.

Ultima etapă a lansării afacerii a fost închirierea și amenajarea spațiului, care a durat trei luni, până în octombrie 2014, când au lansat băcănia. Valoarea bonului mediu în cadrul acesteia este de 40  de lei; potrivit antreprenorilor, clienții lor au vârsta cuprinsă între 25 și 55 de ani, sunt din mediul urban, familiști, cu venituri medii și peste medie, sunt persoane informate, care acordă atenție sporită alimentației. Totodată, băcănia se adresează și turiștilor sau comunităților de expați din România interesați de produse autentice românești.

O componentă a afacerii o reprezintă organizarea de evenimente, serviciile de catering și cadourile corporate. În prezent, cea mai mare pondere în cifra de afaceri (45%) este reprezentată de producția proprie de conserve; pentru celelalte categorii de produse -brânzeturi naturale, specialități din carne, produse de panificație și prăjituri de casă – colaborază cu șase furnizori locali din Harghita, Covasna și Bucovina, fermieri sau tineri intreprinzători.

Soții Rogojan spun că cel mai dificil aspect legat de un astfel de business se leagă de cursivitatea activităților. „În cazul producției proprii, este esențial să corelăm corect planul de producție cu cel de vânzare – producția are loc într-o perioadă limitată, din mai până în octombrie, când fructele și legumele ajung la maturitate. Vânzarea se desfășoară pe parcursul unui an întreg, în care este esențial să previzionăm corect vânzările pentru a evita suprastocurile sau lipa de produse între două perioade de producție”. În ceea ce privește produsele din carne și brânzeturile, provocarea o reprezintă aprovizionarea frecventă. „Fiind vorba de produse cu perisabilitate crescută, este important să ne aprovizionăm foarte des și în cantități mici, pentru a avea în permanență cele mai proaspete produse.

Astfel, aprovizionarea este o componentă majoră a activității noastre, de la anumiți furnizori luăm marfă chiar și de patru ori pe săptămână”, își descriu antreprenorii activitatea. Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare constau în extinderea vânzărilor firmei la nivel național prin lansarea unui magazin online. Își doresc de asemenea să extindă gama de produse proprii, prin diversificarea rețetelor pe care le produc, dar să aducă și produse ale unor producători locali aflați în alte zone ale țării în afara cele existente deja în oferta lor de produse. 

Preocuparea din ce în ce mai mare a consumatorilor pentru alimentele sănătoase a făcut ca băcănia cu produse tradiționale sau bio să devină un model de business căutat de mai mulți antreprenori din Capitală. Pe aceeași nisă este prezentă și Pukka Food, axată pe comercializarea de produse bio, sau alte băcănii tradiționale, precum Băcănia Veche (care pune pe rafturile  sale produse tradiționale românești).

În general, investiția într-o astfel de afacere variază între 15.000 și 50.000 de euro, în funcție de dimensiunile magazinului, de specificul spațiului închiriat sau cumpărat, de tipul de produse aduse în magazin dar și de cât de mare este primul stoc de marfă. Cele mai mari venituri ale unei băcănii din București, spre exemplu, se învârt în jurul a un milion de lei (Pukka Food și Bă¬cănia Veche), însă multe alte astfel de afaceri au venituri totale de câteva zeci sau sute de mii de lei sau chiar și-au închis activitățile, după o prezență de câțiva ani pe piață.