Doi antreprenori avertizează: "Ai grijă pe mâna cui dai compania"

După ce a lucrat ani buni în mai multe companii din industria farmaceutică, arădeanul Istvan Komporaly a decis că nu îl prinde munca de simplu executant și, prin urmare, a pornit un business propriu în 2008. Întâmplarea a făcut ca unul dintre furnizorii de produse farmeceutice pe care îi cunoștea să nu fie mulțumit de distribuitorul local. Îl cunoștea pe acel reprezentant al companiei și au pornit un business împreună. În patru ani, afacerea a ajuns de la zero la 5 milioane de euro din distribuție de produse de plasmă umană.

Probleme au apărut când asociatul a început să îl fure, iar în decembrie 2012 businessul dispărea de pe piață. „Când te asociezi cu cineva, fă bine și cunoaște foarte, foarte bine acel om. Dacă nu, verifică tot ceea ce face, nu se știe când asociatul va încerca să-și asume toate meritele și să arunce în curtea ta orice greșeală. Sunt foarte mulți oameni care pentru 100-200 de euro în plus fac orice și vorbim de sute de euro în plus la salarii de mii sau zeci de mii de euro“, spune antreprenorul, care a pornit ulterior o nouă afacere, de data asta alături de soția sa. În antreprenoriat, mai spune Komporaly, compromisurile trebuie făcute, însă acestea au un cost. Sfatul lui: „Analizează aceste costuri și decide după, la rece, dacă le accepți sau ba. Eu am fost încrezător într-un om care nu îmi merita încrederea. Cineva mi-a pus eticheta că sunt naiv, după ce am fost avertizat că respectivul ar mai fi tras țepe“.

La doi pași de biroul din București unde se află noua firmă a antreprenorului găsim o poveste similară. De această dată, nu asociatul, ci directorul lăsat la cârma firmei de către antreprenor avea să profite de încrederea care i s-a acordat. În decembrie 2010, tânărul Alexandre Gorj, născut și crescut în Franța, dar cu mama româncă, a ales să deschidă un business în România, după ce Decathlon l-a adus în țară ca manager al primului magazin deschis pe piața locală. Gorj avea 23 de ani când a deschis primul magazin de macarons în zona Dorobanți din Capitală, pe o piața în care concurenții aproape că nu existau, iar oamenii se gândeau la paste când auzeau de prăjiturile franțuzești. „Lumea avea o problemă când auzea de macarons, se gândea la paste și la Italia, prin urmare trebuia să ne ocupăm mai întâi de poziționarea ca prăjitură“, povestea anterior tânărul în Business Magazin.

A investit mai întâi 50.000 de euro și a ajuns rapid la trei magazine în București, apoi a deschis unități și în Cluj, Iași, Constanța, Sibiu, Chișinău. Gorj povestește că nu a vrut să angajeze un manager din afara companiei, ci a considerat că cea mai bună variantă ar fi aceea a promovării interne, un demers care va motiva angajații să devină mai productivi și mai implicați. Tânărul dorea să se ocupe de expansiunea internațională a brandului, potrivit planurilor făcute publice, urmărind să dezvolte magazine Madame Lucie în Franța, Spania, Italia, China și SUA, alături de parteneri locali.

Călătorind săptămâni la rând, tănărul a scăpat de sub control activitățile magazinelor de pe piața locală, angajatul său, devenit între timp manager, având cale liberă să gestioneze după bunul plac banii societății. Iar consecințele încrederii mult prea mari nu au întârziat să apară. Întors din Asia, unde negocia intrarea pe piața chineză cu un întreprinzător local, Gorj avea să constate că magazinul său din incinta complexului comercial AFI Cotroceni dispăruse. Cauza: neplata chiriei a dus, firește, la încetarea contractului aflat în derulare. A găsit o gaură de mai bine de 10.000 de euro, iar partenerul său avea să devină în scurt timp concurent, după ce a decis că e timpul să deschidă un business similar în București.

Și antreprenorul Florin Talpeș a pățit-o. Creatorul produsului românesc care ajunge la peste jumătate de miliard de utilizatori de pe toate continentele povestea anterior în cadrul evenimentului MEET THE CEO despre prima extindere în afara țării a Bitdefender. Se întâmpla în anul 2000, când proprietarul companiei avea să piardă un milion de dolari fără să mai vadă apoi vreun cent. „A fost prima păcăleală pe care am luat-o de la un partener cu papion, care m-a dus la hotelul Ritz din Paris. Știa să construiască imaginea. Am avut vânzări foarte interesante pe piața americană și eu n-am văzut niciun cent“, spunea Florin Talpeș.

Un minus de un milion de dolari dintr-un foc. După acel moment, Talpeș a decis să renunțe la varianta partenerului exclusiv și să își deschidă propriile sale firme cu angajați locali, cu ajutorul unor consultanți: „Eu încă am probleme să-mi dau seama dacă un american care vrea să lucreze în vânzări va performa sau nu. Prima draperie pe care trebuie s-o dai deoparte este perdeaua după care se ascunde, ceea ce poate fi foarte greu. Americanii știu să își construiască o imagine“. Primul lucru pe care l-a făcut după eșecul cu americanul de la Ritz – „ar trebui să fiu supărat nu doar pe americani, ci pe toate popoarele Pământului“ – a fost să angajeze o companie de executive search pentru a putea găsi personal propriu în fiecare dintre țările în care există filiale.

Partenerii din business pot periclita stabilitatea afacerii, în situația în care antreprenorii nu stabilesc mecanismele clare prin care pot controla fluxurile de numerar. De asemenea, contractele cu angajații trebuie verificate la intervale scurte de timp, pentru ca eventuala pagubă să fie mai mică și depistată devreme, dat fiind că recuperarea prejudiciilor în instanță poate dura ani buni, timp în care businessul devine falimentar, mai spun antreprenorii chestionați de Business Magazin. Revista a demarat în acest an o campanie de susținere a antreprenoriatului, alocând articole ample despre felul în care școala educă antreprenorii, modul în care se pot obține finanțări sau greșeli făcute de-a lungul timpului de cei care au construit de la zero o afacere. La capitolul greșeli de antreprenor, cei mai mulți învață însă cu adevărat doar când le trăiesc pe pielea lor.