Doi ani de război în Ucraina, o imensă oportunitate geopolitică pentru România: Cu războiul la graniță statul, economia, companiile, băncile, dar și angajații, au cei mai buni ani economici înregistrați vreodată

După războiul din Iugoslavia din 1998, care ne-a deschis ușa către NATO și Uniunea Europeană, cinic vorbind, războiul din Ucraina este o oportunitate geopolitică extraordinară pentru România.

Cred că suntem una dintre țările care, cel puțin până acum, după doi ani de război, este pe plus din acest conflict care a trezit lumea occidentală din somnul ei burghez. La polul opus, Germania cred că este principala țară occidentală care pierde din acest conflict.

Din punct de vedere macroeconomic, cu toate că suntem cu războiul la graniță, economia României a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie.

– În cei doi ani de război, PIB-ul în valoare nominală a crescut cu 30% de la 1.187 de miliarde de lei la 1.550 de miliarde de lei anul trecut, ceea ce înseamnă că în euro a crescut de la 240 miliarde de euro la 320 miliarde de euro.

 Acest rezultat este susținut datorită stabilității extraordinare a cursului valutar leu/euro din ultimii doi ani de zile, cursul având o creștere de numai 0,6%. Această stabilitate a cursului valutar ne-a adus o îmbunătațire statistică a indicatorilor României atunci când îi raportăm în euro.

– Creșterea prețurilor și inflația au ajutat companiile, băncile, și nu în ultimul rând, statul, care au avut cele mai bune rezultate din istorie în această perioadă de conflict.

 Cifra de afaceri a tuturor companiile va depăși 2.700- 2.800 miliarde de lei pe rezultatele din 2023, față de 2.400 de miliarde în 2022. Profitul net al companiilor se va duce spre 280 de miliarde de lei în 2023, față de 250 de miliarde de lei în 2022.

Băncile au raportat pentru anul trecut cel mai mare profit din istorie, 13,7 miliarde de lei, plus 34% față de 2022. Cu toate că este război, în ultimii doi ani s-au înregistrat destul de multe tranzacții bancare care vor schimba peisajul bancar de la noi.

Garanțiile statului acordate băncilor, prin diverse programe guvernamentele, au susținut băncile și companiile să nu scadă, ci să crească în acești doi ani. Dacă nu ar fi fost războiul, UE nu ar fi permis aceste programe guvernamentele pentru credite, pentru dobânzi, pentru susținerea unor sectoare economice.

– Salariul mediu a crescut în ultimii doi ani cu 30%, de la 3.879 de lei la 5.079 de lei în decembrie anul trecut, fiind pentru prima dată când salariul mediu depășește 1.000 de euro net.

– Bursa de la București a atins noi maxime istorice, creșterea din ultimii doi ani fiind de peste 40%. Cu toate că războiul din Ucraina este în plină defășurare, anul trecut s-a realizat cea mai mare listare la Bursă, vânzarea unui pachet de acțiuni de la Hiroelectrica, cea mai valoroasă companie din România, care are o valoare de piață de 11 miliarde de euro. Listarea Hidroelectrica a fost una dintre cele mai mari listări din toată Europa anul trecut.

– Investițiile publice, adică cele făcute din buget, au cel mai mare nivel din istorie: cine ar fi crezut, văzând tancurile rusești intrând în februarie 2022 în Ucraina, că regiunea Moldovei, de la noi, va beneficia de investiții publice fără precedent, cu lucrări de infrastructură în autostrăzi și drumuri fără precedent. Problema tuturor constructorilor, a drumarilor, este că nu au oameni suficienți cu care să lucreze, deși salariile ajung la 1.500-2.000 de euro net pe lună. Plus statul nu își plătește facturile la timp, ceea ce crează mari probleme companiilor de infrastructură.

Lucrările de infrastructură au susținut creșterea economică din ultimii doi ani, reușind să compenseze scăderea din industrie și reducerea consumului.

– Numărul de angajați în economie a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, numărul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut depășind 6,725 milioane, în crestere cu aproape 1 milion față de acum un deceniu.

– Piața imobliară a rezistat asaltului războiului fără să înregistreze vreo scădere, pe de o parte, iar pe de altă parte, nici nu a avut vreo creștere semnificativă de prețuri. Este adevărat că numarul tranzacțiilor a scăzut cu 30%, dar asta vine din creșterea dobânzilor și, implicit, a ratelor.

– Creșterea salariilor cu 30% în lei, care pe fondul stabilității cursului valutar a însemnat o creșterea a salariilor în euro cu 30%, a făcut ca apartamentele să fie foarte ieftine dintr-o perspectivă a numaruli de ani necesari cu salariul mediu pentru a cumpăra un apartement cu 2 camere de 50 de mp și cu 80.000 de euro. Acest raport este acum de 7 ani, în timp ce în 2008, pe vârful pieței imobliare, acest raport era de 32 de ani.

– Pentru prima dată după 20 de ani, România înregistrează un plus demografic prin apariția asiaticilor veniți la muncă aici, dar și prin apariția ucrainenilor care au fugit din calea războiului. Nu știu unde am citit o statistică că sunt 20.000 de copii ucraineni care fac acum școală în România.

Dacă am fi avut niste politici mai inteligente am fi putut sa luăm mai mulți ucraineni și să îi determinăm să se stabilească în România. Când tragem linie poate vom rămâne cu 300.000-500.000 de ucraineni, spre deosebire de polonezi care au reușit să convingă peste 2 milioane de ucraineni să vină să muncească și să se stabiliască în Polonia.

Economia, business-ul, angajații au rezistat extrem de bine în cei doi ani de război, care vin în prelungirea celor doi ani de COVID. Pentru FMI, pentru Uniunea Europeană, pentru marii creditori financiari ai României, reziliența companiilor românești în aceste crize este remarcabilă.

Dincolo de economie, stabilitatea politică adusă de această rotativă la guvernare între PNL și PSD, a fost una dintre cele mai bune soluții pentru a asigura guvernarea în această perioadă de război, în condițiile în care peste tot în lume sunt tensiuni politice, oameni ies în stradă, iar partidele extremiste câștigă teren.

La polul opus, dacă ar fi să mergem către punctele cu minus am putea nota:

– Dacă pentru companii, pentru busines, pentru stat, pentru bănci creșterea prețurilor, măsurată prin inflație, a fost bună pentru că au putut să raporteze cifre nominale în creștere, pentru populație inflația a tăiat din puterea de cumpărare în lei – în doi ani de război am avut o inflație cumulată de 23%. Dar creșterea salarială a fost de 30%, ceea ce a acoperit pe medie creșterea prețurilor, aducând și un surplus.

– Creșterea inflației a adus explozia dobânzilor care a mărit cu 60% ratele la creditele luate de populație și companii. Această creștere a putut fi acoperită de clienți, dar lumea a rămas cu sechele, considerând că această creșterea are la bază o conspirație bancară mondială și națională care să ia din banii oamenilor.

– Datoria publică (aici intră și datoria externă a statului) a crescut cu 33% în cei doi ani de război, o creștere care greu poate fi suținută în același ritm în următorii ani fără să intrăm în criză, cum a fost situația cu Grecia acum un deceniu. De la 577 miliarde de lei, datoria publică a crescut la 769 miliarde de lei – noimebrie 2023 ultimele date publice, această creștere fiind prețul pe care îl plătim, într-un fel sau altul, pentru această perioadă de război. Guvernul, indiferent de numele lui și cine este la Palatul Victoria și la Mininisterul Finanțelor, nu are niciun interes și nici voința să restructureze bugetul și administrația publică, așa că deficitele bugetare anuale sunt tot mai mari, fără perspectiva clară a unei reduceri pe termen scurt. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, spune că ne trebuie 7 ani pentru a reintra cu un deficit de sub 3% din PIB, față de 6% cât este acum.

– Pentru a acoperi creșterea deficitului bugetar și datoria publică, guvernul Ciolacu, format din PSD și PNL, a majorat taxele și impozitele, a introdus taxe noi pentru companiile mari și bănci, a eliminat anumite facilități fiscale pentru anumite categorii de angajati, etc. Problema este că aceste majorări fiscale nu se vor opri în 2024, ci vor continua în urmatorii ani, guvernul având nevoie de și mai mulți bani din sectorul privat pentru a acoperi găurile bugetare pe care le face adminsitrația publică în fiecare an.

– Datoria externă a României, atât cea de stat, cât și cea privată, a crescut cu 23% în doi ani, de la 136 de miiliarde de euro, la 168 miliarde de euro. În cadrul acestei datorii externe în valută, statul și-a majorat datoria externă cu 31%, de la 58 de miliarde de euro la 76 de miliarde de euro.

– Problema este că va fi foarte greu de redus datoria publică și datoria externă, având în vedere exuberanța din economie și din portofelele românilor. De obicei, deficitele și datoriile se reduc când vine criza, iar crizele vin când sunt datoriile nesustenabile.

– Statul și-a întărit poziția în economie, iar administrația publică a devenit și mai fanariotă, fiind o frână, atât în cazul programelor europene, cât și în cazul proiectelor de investiții cu bani publici. Corupția este în floare, pe piață sunt foarte mulți bani negri, iar evaziunea fiscală este la cote maxime.

Dacă tragem linie după doi ani cu războiul la granită, nu aș putea spune că am pierdut, ci am câstigat, atât din punct de vedere economic, social, demografic, politic ca să nu mai vorbim din punct de vedere militar și al securității.

Am intrat în al treilea an de razboi, oprirea ostilităților nu pare să fie la orizont, mai ales că rușii au reintat în ofensiva după ce americanii nu au mai aprobat un nou pachet financiar pentru Ucraina, care înseamnă aprovizionarea cu arme.

Cred că nimeni nu știe când se va termina războiul și mai ales cum.

La noi, atâta timp cât economia crește, cât salariile cresc, cât cursul valutar rămâne stabil, cât oamenii și companiile pot să își plătească ratele la bancă, cât firmele nu fac restructurări majore, cât sunt bani pentru excursii în străinătate, totul e bine.

Repet, poate multe din aceste lucruri le-am fi avut și dacă nu ar fi fost războiul din Ucraina, dar cred că o parte din ele au fost susținute de apariția acestui conflict armat.