La doi ani de la declanșarea războiului ruso-ucrainean, 8 din 10 cele mai mari companii listate pe Bursa de la Moscova înregistrează creșteri cuprinse între 7% și 123%. Indicele de referință MOEX, plus 53%
♦ Trei companii și-au dublat valoarea de piață ♦ Aprecieri de 51% pe Lukoil, 34% în cazul Novatek și 26% pentru Severstal ♦ MOEX, dinamici peste mediile piețelor de capital din Europa și Statele Unite Dacă la un an de…
♦ Trei companii și-au dublat valoarea de piață ♦ Aprecieri de 51% pe Lukoil, 34% în cazul Novatek și 26% pentru Severstal ♦ MOEX, dinamici peste mediile piețelor de capital din Europa și Statele Unite
Dacă la un an de la începerea celui mai important conflict armat din Europa de după cel de al Doilea Război Mondial, Bursa de Valori de la Moscova crescuse cu 5,3%, majoritatea celor mai importante companii rusești și-au revenit la doi ani de la startul războiului din Ucraina. Astfel, din primele zece firme rusești în funcție de valoarea de piață, opt afișează creșteri din 24 februarie 2022 încoace, de la 7% pentru producătorul de oțel Novolipetsk Steel la 123% în cazul gigantului petrolier Tatneft, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.
În urmă cu doi ani, indicele MOEX, de referință pentru piața de capital din Rusia, scăzuse cu 33,3% în ziua în care trupele ruse au pus piciorul în Ucraina. Apoi, după două zile cu o creștere cumulată de 25%, autoritățile au decis închiderea Bursei de la Moscova, de teamă ca scăderile apărute încă de dinaintea războiului să nu tragă și mai mult în jos piața, având în vedere că autoritățile de la Kremlin se confruntau inclusiv cu sancțiunile impuse de statele vestice. Tranzacțiile cu acțiuni au fost reluate abia o lună mai târziu.
Ziua de 24 februarie 2022 a trimis unde de șoc de-a lungul burselor, de la minus 4% pe indicele BET al Bursei de Valori București și 3,9% pentru FTSE 100 de la Londra la 3,3% pentru indicele paneuropean Stoxx 600 și minus 11% pentru indicele polonez WIG20. De asemenea, au fost luate în vizor inclusiv companiile din afara Rusiei, dar care au ales să își continue activitățile acolo, în pofida protestelor comunității internaționale de investitori.
Bursei de la București i-au trebuit 18 luni pentru a depăși maximul istoric de dinaintea războiului, respectiv 13.682 de puncte, trecând din toamna trecută pe un trend ascendent care a adus benchmark-ul la circa 16.000 de puncte.
La Moscova, deși Bursa nu se află la maxim istoric, majoritatea societăților listate în funcție de evaluare afișează creșteri în ultimii doi ani. De exemplu, grupul bancar Sberbank, cea mai mare companie publică din Rusia, cu 61 de miliarde de euro capitalizare, afișează un avans de 115% pe acțiuni din 24 februarie 2022, când cotația a pierdut 37%. Altfel spus, firma a dublat banii investitorilor în acest interval.
Un randament similar îl înregistrează producătorul de petrol Rosneft, ale cărui acțiuni s-au apreciat cu 105%, la o valoare de piață de 60 de miliarde de euro. La fel, compania a scăzut cu peste 35% în ziua invaziei.
Lukoil, a treia firmă rusă în funcție de capitalizare, evaluată la 48,3 miliarde de euro, este pe plus cu 50% în același interval, la 4.650 de ruble pe unitate. Grupul are activitate și în România. În continuare, compania de gaze Novatek a crescut cu 34%, după o depreciere de 26% în ziua începerii războiului.
Gazprom, cu activitate în aceeași industrie, este una dintre cele două companii aflate în teritoriu negativ în perioada sus menționată, cu un declin de 25%.
Norlisk Nickel – cel mai mare producător global de paladiu și nichel rafinat – înregistrează o scădere de 20%, la o capitalizare de 22,1 miliarde de euro. Din cele 10 companii listate de ZF, Norlisk a înregistrat cea mai mică scădere pe 24 februarie 2022, de „doar” 14%.
Declinurile se opresc însă aici. Tatneft, altă companie petrolieră, a oferit investitorilor un randament de 122% de la începerea războiului încoace, dublându-și astfel capitalizarea la 15 miliarde de euro, după o scădere inițială de 30% în prima zi de conflict armat.
Polyus, grup specializat în exploatarea aurului, înregistrează o creștere de 10%, la o evaluare de 14,6 miliarde de euro, în vreme ce producătorii de oțel Severstal și Novolipetsk Steel s-au apreciat cu 26%, respectiv 6%.
De notat că doar trei companii din clasament au depășit dinamica indicelui MOEX în acest interval: Sberbank, Rosneft și Tatneft, toate cu dinamici de peste 100%. În rest, celelalte șapte societăți au mers sub media pieței, singura care s-a apropiat de evoluția indicelui de referință fiind Lukoil, cu o creștere de 50%.
MOEX înregistrează însă o dinamică mult superioară celei la nivel european, reflectată de Stoxx 600, în urcare cu 12,5% în ultimii doi ani. La Varșovia, WIG20 are plus 34,3%, iar BET afișează o creștere de 25,5% la București. În Statele Unite, S&P 500 – indice reprezentativ pentru Wall Street, care a crescut în ziua invaziei – s-a apreciat cu 16%, în timp ce FTSE 100 din Regatul Unit s-a apreciat cu 6,4%.
Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia Rusiei să se majoreze mai repede anul acesta decât prognozase anterior, în vreme ce cheltuielile militare ale președintelui Vladimir Putin se vor reflecta într-o creștere mai amplă, conform Financial Times.
Astfel, produsul intern brut rus este așteptat să urce cu 2,6% în 2024, față de 1,1% cât estima FMI în octombrie anul trecut și ușor sub creșterea de 3% estimată pentru 2023. Actualizarea cu 1,5 puncte procentuale este cea mai mare din rândul țărilor prezente în raportul World Economic Outlook realizat de FMI.
Noile date ridică semne de întrebare cu privire la eficiența multiplelor runde de sancțiuni vestice menite să diminueze veniturile Kremlinului și să îngreuneze finanțarea războiului din Ucraina, scrie FT.
Previziunile FMI oferă o perspectivă mai optimistă a economiei rusești decât cea înaintată de Kremlin. Banca centrală a Rusiei a prognozat în noiembrie anul trecut o creștere de doar 0,5-1,5% în 2024, în scădere de la 2,2-2,7% în 2023. Ministerul economiei, mai optimist, a declarat că, în 2023, creșterea ar putea ajunge la 3,5%, dar se așteaptă la un ritm mai slab în acest an, de 2,3%.
FMI prognozează o creștere de puțin peste 3% pentru economia globală în 2024 și circa 1% pentru zona euro.