Home Actualitate Document. Care sunt motivele care au det...
Actualitate

Document. Care sunt motivele care au determinat Comisia Europeană să blocheze proiectul Autorității de Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) de a obliga grupul Digi să le ofere rivalilor acces la rețeaua sa fixă

Comisia Europeană a transmis pe la începutul lunii februarie 2026 o scrisoare către Autoritatea de Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) - semnată de Henna Virkkunen, membră a Comisiei - prin care anunță deschiderea etapei a II-a a investigației în…

Document. Care sunt motivele care au determinat Comisia Europeană să blocheze proiectul Autorității de Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) de a obliga grupul Digi să le ofere rivalilor acces la rețeaua sa fixă
Document. Care sunt motivele care au determinat Comisia Europeană să blocheze proiectul Autorității de Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) de a obliga grupul Digi să le ofere rivalilor acces la rețeaua sa fixă · Foto: Business Magazin

Comisia Europeană a transmis pe la începutul lunii februarie 2026 o scrisoare către Autoritatea de Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) – semnată de Henna Virkkunen, membră a Comisiei – prin care anunță deschiderea etapei a II-a a investigației în cazul privind obligarea Digi la deschiderea infrastructurii fixe proprii către rivali și blochează pentru două luni adoptarea proiectului de reglementare a pieței de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe din România. ZF a scris pe 6 februarie despre decizia Comisiei. După ce a fost transmis ANCOM, documentul a devenit public, cu excepția unor date de piață care au fost anonimizate.

ANCOM propusese desemnarea Digi România ca furnizor cu putere semnificativă pe piață în 5.895 de localități (5.851 localități rurale și 44 urbane, reprezentând 24,2% din populația României) și impunerea unor obligații de acces, nediscriminare, transparență și control al tarifelor. Piața nu mai fusese reglementată din 2015.

Comisia invocă cinci motive de îndoieli serioase. Unul dintre ele este acela că barierele la intrarea pe piața de gros ar putea fi mai mici decât susține ANCOM. Comisia susține că piața infrastructurii fizice pasive din România funcționează pe baze comerciale, cu acces la conducte și stâlpi disponibil de la toți cei trei operatori principali. Orange România deține cele mai mari rețele de conducte și stâlpi la nivel național și „ar fi putut utiliza (și ar putea utiliza în continuare) această rețea pentru a instala rețele de fibră optică, inclusiv în zonele pieței A1″, se arată în document.
În altă ordine de idei, CE notează că Digi și-a extins acoperirea fibrei optice de la 41% în 2019 la 91% în 2023, instalând rețele în 3.312 din cele 3.450 de localități fără infrastructură de mare viteză din 2018. Rata cheltuielilor de capital raportată la vânzări a fost de 27,1% în 2023 pentru Digi – cea mai ridicată din grupul de referință și cu mult peste media de 17,2%, potrivit raportului asociației reglementatorilor (BEREC). Orange și Vodafone „se numără printre cele mai mari grupuri de telecomunicații din lume, depășind cu mult DIGI România S.A. ca mărime și ca nivel al veniturilor”, dar au investit mai puțin în rețelele fixe, notează Comisia.

CE mai scrie în documentul transmis ANCOM că în ceea ce privește cererile de acces ale Orange (mai 2022) și Vodafone (ianuarie 2023) la rețeaua Digi au fost „sumare și generice” și „par să nu fi fost urmate de niciun alt schimb de informații”. Niciun operator nu a apelat la mecanismul de soluționare a litigiilor din cadrul ANCOM și nici nu a solicitat o intervenție de reglementare pentru a facilita un acord comercial, conform mesajului CE.

Documentul Comisiei conține și o referință la dreptul concurenței. Comisia afirmă că „normele în materie de drept al concurenței ar putea fi aplicate pentru a reduce un potențial comportament abuziv” al Digi. ANCOM argumentase în notificare exact contrariul: „o astfel de situație ar reprezenta o consecință negativă ireparabilă care trebuie neapărat prevenită și care nu poate fi soluționată doar ex post prin recurgerea la normele în materie de drept al concurenței”.

Comisia are la dispoziție două luni pentru a finaliza investigația, la capătul căreia poate ridica rezervele sau poate emite un veto. Pe durata investigației, ANCOM nu poate adopta proiectul de decizie. Mai mult detalii sunt disponibile în documentul atașat.

Separat, Consiliul Concurenței din România a deschis în mai 2025 o investigație privind un presupus abuz de poziție dominantă al Digi Communications pe piețele de retail de retransmisie TV, acces la internet fix și servicii de telefonie fixă – piețe care se suprapun cu cele vizate de propunerea ANCOM -, cu practici care datează din cel puțin 2015, potrivit unui document al companiei publicat pe Bursa de Valori București. „Ancheta se concentrează pe presupuse practici de excludere, inclusiv condiții comerciale inechitabile pe piața de retail a serviciilor de telecomunicații mobile și reduceri sau oferte selective pe piețele pe care emitentul are poziție dominantă”, se arată în documentul Digi. Investigația se află într-un stadiu incipient.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună