Dobânzile penalizatoare, refinanțările repetate, istoricul negativ iertat și procedurile abuzive de recuperare - principalele probleme ale creditelor pe termen scurt

În piața creditelor de valoare mică pe termen scurt, unul dintre motoarele importante ale profitului constă în aplicarea unor dobânzi penalizatoare pentru cei care întârzie plata ratelor. „În politica noastră nu intră refinanțarea împrumuturilor neperformante. În piață însă, clienții care trec de data scadentă plătesc o dobândă suplimentară, iar practica unor jucători este să ofere alternativa refinanțării împrumutului respectiv, aceasta fiind o decizie de business, nu o practică ilegală. Poate fi însă discutabil să faci asta. Dacă o persoană nu poate să plătească 1.000 de lei, de ce ar putea plăti 1.700? Noi nu penalizăm clienții dacă întârzie și nici nu refinanțăm“, spune Vlad Șandru, directorul de marketing al Provident. Firește, decizia de business a Provident îi afectează pe clienții bun-platnici, care suportă în costul DAE și întârzierile celor incorecți: „Luăm în calcul la împărțirea creditelor o variantă full-option în care clientul își asumă eventuale probleme de rambursare și una în care cei care se angajează că plătesc corect au costuri mai mici.

Din experiența noastră, oamenii nu plătesc pentru că nu pot să plătească, nu pentru că nu vor. Dacă ei ar ști că datoria crește dacă nu plătesc la timp nu s-ar genera nicio schimbare de comportament în modul în care plătesc“. În cazul Provident, 31% dintre clienți au întârziat cel puțin o rată săptămânală, iar 13% din numărul total de clienți au raportat întârzieri mai mari de 30 de zile. Cei care nu acceptă reeșalonarea dato-riei intră sub incidența unui departament intern de recuperare creanțe – „inițial prin scrisori trimise prin poștă, apoi urmează procedura mai hard în care îi spunem ca acela e momentul în care trebuie să decidă dacă vrea să plătească orice sumă lunar; cei mai mulți acceptă, dar dacă există o lipsă de dialog putem apela la un executor judecătoresc pentru a pune popriri sau a executa bunurile deținute, un lucru la care am apelat foarte rar.“

Antreprenorul Ionuț Stan, proprietar al Viva Credit, spune că, după aplicarea dobânzilor penalizatoare, cei care întârzie restituirea creditului dar plătesc la scadență măcar dobânda își pot refinanța împrumutul și să-l prelungească până la următorul salariu. „Îi acordăm o a doua șansă, dar dacă nu plătește nici dobânda nu mai acordăm un nou credit, ci încercăm să ajungem la o înțelegere cu el. Niciodată în compania noastră nu am luat de la client mai mult decât dublul sumei pe care a împrumutat-o, indiferent de întârziere.“ Stan atrage atenția că limitarea dobânzilor penalizatoare la dublul sumei împrumutate ar trebui impusă de către autorități ca regulă de bază pe piață, dat fiind că există companii care operează după un model de business construit pe dobânzi penalizatoare de 3, 5 sau 10% pe ziua de întârziere. Adică firme neinteresate să colecteze sumele la timp, ci dim-potrivă. „Nu am comunicat foarte transparent până acum tocmai ca să nu determinăm clienții să nu mai plătească când știu că restuie maximum dublul sumei împrumutate indiferent de cât întârzie.“

O altă fațetă a acestei discuții este că adeseori comportamentul rău-platnic este iertat de unele IFN-uri tocmai pentru a evita concurența băncilor. De exemplu, până anul trecut, Provident nu a folosit Biroul de Credit, locul unde se colectează istoricul legat de comportamentul de rambursare a clienților, pentru a trimite date sau interoga informații privitoare la aceștia, deși compania activează pe piață de aproape un deceniu. „Credeam clientul pe cuvânt și ne bazam pe vizita inițială la domiciliu, care este mai puternică decât orice sistem de scor-ing din lume. De săptămâna trecută, am început interogarea clientului în Biroul de Credit“, explică Vlad Șandru de la Provident. Decizia de business a companiei de a nu verifica până acum potențialii clienți a adus un porto-foliu de 300.000 de clienți în România.

„Bariera mare pe care a trebuit să o depășim și inovația pe care am adus-o pe piața românească a 
fost creditul exclusiv online. E o limitare pe care 
ne-am asumat-o de la început, deși online-ul e la fel de scump“, spune antreprenorul Ionuț Stan, proprietarul Viva Credit. Așadar, în cazul Viva Credit, clientul nu are niciun con-tact fizic cu angajații companiei, ci trimite documentele necesare prin e-mail și este apoi sunat. Deși verifică mereu comportamentul clientului, Ionuț Stan spune că firma acceptă și clienți cu istoric negativ și ține cont doar de trecutul apropiat – „dacă a avut o restanță acum doi ani pentru un credit imobiliar nu e la fel de relevantă precum comportamentul din ultimele șase luni. Nu putem spune că dacă figurează cu o restanță nu e un client OK. Ne uităm însă la ultimele luni să vedem dacă nu cumva încearcă să-și prelungească agonia cu noul împrumut. Băncile însă se uită la un istoric mai lung“.

Abuzuri pot apărea și în felul în momentul încercării de recuperare a restanțelor. Ionuț Stan spune că a pref-erat să păstreze intern departamentul de recuperare creanțe și să nu vândă unor firme specializate creditele neperformante, tocmai ca să evite eventuale încălcări ale regulilor. În atenția ANPC au ajuns de-a lungul tim-pului numeroase plângeri referitoare la practici imorale ale industriei. Recuperatorii lipesc anunțuri în scara blocului cu persoanele datornice, răspândesc informații în rândul vecinilor și prietenilor apropiați și sună în repe-tate rânduri angajatorii pentru a intra în posesia datoriilor. „Deși eu mă străduiam să am rezultate bune la muncă, m-au dat afară pentru că tot timpul mă sunau la serviciu. Mi s-a spus că ar fi bine să ne despărțim“, spunea recent Marius Gheorghe, una dintre victimele practicilor din industrie, citat de agenția de presă Mediafax. Presa a relatat și cazuri de amenințări adresate clienților de către angajați aflați sub presiunea recuperării creditelor sau cazuri de clienți dați dispăruți de către rude pentru câteva zile, practici sesizate cu precădere în ultimul an.