Dobânzile, încotro? În zona euro vor începe să scadă în iunie. În Ungaria ar putea ca până la sfârșitul anului să ajungă mai mici decât cele din România, după ce au fost cele mai mari din UE. Banca centrală a Cehiei continuă și ea să ieftinească împrumuturile

Nimic nu mai poate opri banca centrală a zonei euro de la a re­duce dobânzile, sugerează ofi­cia­lii instituției. Sunt șanse foar­te mari ca primul pas în acest sens să fie făcut în iunie. Astfel, Germania, Franța, Italia, Spania, economiile mari euro­pene, dar și altele mai mici precum Croația, vor avea la vară creditarea mai ieftină după doi ani de dobânzi record. Care va fi după aceea traiectoria costului creditelor și depozitelor nu este clar.

În Europa de Est, cu excepția BNR, toate băncile centrale mari au făcut deja pasul reducerii dobânzilor. Iar cea a Ungariei se re­mar­că prin maratonul scăderilor, care după toate probabilitățile va continua până la sfâr­șitul anului și dincolo, chiar dacă cu un ritm mai slab. În felul acesta, Ungaria, după ce a pierdut în favoarea României poziția de țara cu cea mai puternică inflație din UE, ar putea ajunge ca până la finalul anului să aibă dobânzi mai mici decât cele actuale ale BNR. Banca centrală maghiară a pornit pe drumul ieftinirii creditului cu cele mai mari dobânzi din Uniune.

Economiile zonei euro, către care se în­dreap­tă cea mai mare parte a exportu­rilor statelor est-europene membre ale UE, vor avea cel mai probabil din iunie dobânzi mai mici. Aceas­tă lună este dată ca reper de majoritatea analiștilor și este sugerată de mesajele venite până acum de la oficialii BCE.

Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale a Franței și membru în consiliul guver­nator al BCE, a asigurat într-un interviu pentru Les Echos că nimic, nici chiar creșterea prețurilor petrolului din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu, nu va împiedica BCE să scadă dobânzile în iunie. „Dacă nu apare vreo surpriză, nu vom mai aștepta mult până la reducerea dobânzilor“, a spus francezul. Cu altă ocazie, el a descris aceste surprize drept „șocuri majore“.

Alți colegi de-ai săi nu au dat ca reper sigur pentru scăderea dobânzilor ședința de politică monetară din iunie, dar au spus că probabilitatea crește ca atunci BCE să înceapă relaxarea politicii monetare. A devenit ceva obișnuit ca mesajele către public ale oficialilor băncii centrale a zonei euro să difere între ele mai ales când vine vorba de traiectoria dobânzilor, însă deciziile sunt luate în unanimitate. În special șefii băncilor centrale din sudul Europei, din țările cu datorii mari, au insistat pe tăierea dobânzilor.

În ultima săptămână chiar și olandezul Klaas Knot, un adept al politicii monetare restrictive, pare să se fi împăcat cu gândul că BCE va reduce dobânzile în iunie. La fel și germanul Joachim Nagel, după cum scrie Reuters. Dar dincolo de iunie nimic nu mai este clar. Villeroy vrea ca BCE să taie dobânzile și în iulie sau cel puțin ca un astfel de pas să fie luat în considerare. În tabăra adversă, Knot și alții insistă că relaxarea politicii ar trebui să coincidă cu publicarea proiecțiilor economice și de inflație trimestriale.

Piețele văd reduceri de dobânzi în iunie, septembrie și decembrie. Knot încurajează aceste așteptări. Portughezul Mario Centeno nu vede motive de grabă. Austriacul Robert Holzmann a spus că nu vede BCE angajân­du-se în 3-4 runde de reduceri de dobânzi anul acesta dacă Rezerva Federală americană nu începe și ea să ieftinească împrumuturile.

El a făcut această afirmație cu toate că șefa sa, Christine Lagarde, a declarat independența BCE față de Fed. Toți oficialii BCE recunosc că volatilitatea de pe piețele energiei și tensiunile geopolitice pot revigora inflația, dar cred că impactul de până acum nu a fost suficient de puternic pentru a frâna dezinflația. Traderii de peste Atlantic pariază că banca centrală americană va efectua prima reducere de dobânzi în septembrie.

În martie, inflația din zona euro a încetinit de la 2,6% la 2,4%. Pe țări, indicatorul a variat de la 4,9% în Croația la 0,3% în Lituania. Ținta BCE este de 2%. În Europa de Est, Ungaria a avut mult timp cea mai puternică inflație – 26% în ianuarie 2023. În martie indicatorul era la 3,6%, aproape de ținta băncii centrale. Când instituția a pornit actualul ciclu de relaxare a politicii monetare, în octombrie 2023, dobânda de bază era la 13%.

A stat la acel nivel aproape un an. În prezent, banca se încadrează cu dobânzile pe o traiectorie descendentă bine definită. Reducerile cu care banca centrală a obișnuit au fost de 75-100 puncte de bază pe lună. Analiștii spun că până la mijlocul anului vor fi efectuate tăieri lunare de 50 de puncte de bază, urmând ca până în decembrie ritmul să încetinească, scrie Portfolio.hu. Aceasta înseamnă prudență.

Forintul este moneda est-europeană cea mai predispusă la deprecieri și crize monetare. În aceste condiții, cei mai mulți analiști se așteaptă ca banca maghiară să coboare în ședința de politică monetară de marți dobânda la 7,75%. Le ce nivel va ajunge în decembrie, părerile diferă. Câțiva analiști văd dobânda la 6%. Cel mai pesimist anticipează o cotă de 7%. Un sondaj efectuat de Portfolio a stabilit valoarea mediană la 6,5%.

În prezent, dobânda de politică monetară a BNR, singura bancă centrală din regiune care nu a pornit pe calea ieftinirii creditului, este de 7%. În martie, inflația a fost de 6,6%. În Cehia, oficialii băncii centrale spun că vor continua cu scăderea dobânzilor, doar că nu se poate pune problema accelerării ritmului. Există prea multe riscuri. De asemenea, din economie nu vin nici semnale care să impună o încetinire. Dobânda cheie a băncii naționale cehe este la 5,75%. În Polonia, dobânda de referință este tot de 5,75%.