Dobânda-cheie stă tot la 6,5%. Ce riscuri notabile vede BNR la orizont. Inflația scade, dar seceta severă și țițeiul pun presiune. Vin prețuri mari la alimente și energie
BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din acest an și vede o accentuare a ascensiunii creditului privat, în timp ce inflația scade substanțial din trimestrul trei (T3).
BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din acest an și vede o accentuare a ascensiunii creditului privat, în timp ce inflația scade substanțial din trimestrul trei (T3).
Însă, România rămâne cu cea mai mare dobândă din regiune, BNR ținând rata-cheie tot la 6,5%, nivel neschimbat de doi ani, pentru că vede în viitor incertitudini și riscuri de tot felul, „notabile“, „semnificative“ și „mari“ atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale.
În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, așa cum s-a anticipat, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în luna mai. Iar potrivit prognozei BNR din noul raport asupra inflației, rata anuală a inflației va avea o „corecție descendentă substanțială“ în T3/2026, conform previziunilor, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării de TVA și accize, după cum a transmis boardul BNR după ședința de politică monetară de ieri.
Însă, incertitudini și riscuri „notabile“ pentru inflație vin, în opinia BNR, din evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, de la seceta severă din 2026, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri.
În noul context macroeconomic și geopolitic, scăderile de dobânzi din România, anticipate anterior să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost decalate pentru primăvara sau vara anului 2027. Reducerea dobânzii-cheie se amână, de această dată, și în urma efectelor secetei și a războiului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale.
România se delimitează deja în regiune cu cea mai mare dobândă de politică monetară, în condițiile în care are și cea mai mare inflație. În timp ce în România dobânda-cheie stă la 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75%, la fel ca și în Serbia, în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât până la 3,5%. Dar România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%.