DNA: Propunerile de modificare a Codului de procedură penală ar putea afecta efeciența anchetelor

Potrivit sursei citate, DNA consideră că nu se justifică introducerea “arestului sever” deoarece modificarea reprezintă doar “un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă”.

“Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reținut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupție în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârșite și de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală”, conform comunicatului de presă.

Sursa citată arată că, în condițiile în care realitățile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiția juridică.

“Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanță cu standardele convenției în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor și procurorilor și nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabilește exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a prob a probelor administrate“, potrivit DNA.

DNA consideră că, prin aceste modificări, s-ar aduce o atingere semnificativă a capacității investigative a structurii din Ministerului Public.

“Există situații în care, pentru aflarea adevărului, este esențial ca audierea suspecților să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceștia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfășurarea unor percheziții ori a altor activități procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziția altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluționarea cauzelor și le-ar diminua eficiența”, subliniază procurorii anticorupție.

O altă propunere de modificare a CPP se referă la reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracțiunile grave, la 180 de zile. DNA consideră că această măsură nu se justifică.

“Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea), situație în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situații când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească țara după expirarea termenului de 180 de zile și să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă”, conform sursei citate.

Inițial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului, potrivit DNA.

Direcția Națională Anticorupție critică și introducerea dispoziții cu privire la încătușarea inculpaților arestați.

“Aceste dispoziții sunt reglementate de legea executării pedepselor și de regulamentele interne ale locurilor de deținere și nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfășurarea procesului penal, nu condițiile din locurile de deținere, modul de executare a pedepselor și alte asemenea aspecte”, conchide DNA.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus la începutul anului o propunere legislativă pentru modificarea Codului de Procedură Penală, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătușat sub nicio împrejurare, cu excepția infracțiunilor prin violență și se introduce, ca măsură preventivă, “arestul sever”.

Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat și a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.

Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu și arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, și doar pentru fapte grave.

De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, pottrivit căruia inculpatul față de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătușat în nicio împrejurare, cu excepția celor cercetați pentru infracțiuni comise prin acte de violență, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum și a inculpaților care s-au opus măsurii dispuse.

În plus, măsurile luate față de inculpatul reținut ori arestat, în vederea deplasării în spațiul public, trebuie să fie proporționale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.

Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de procedură penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulație, în țară și localitate, au fost incluse în controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu.

Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curții Constituționale, s-a constatat faptul că în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigențelor Constituției României.

În acest context, potrivit inițiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăși 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, deurata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăși 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situația cauzelor ajunse în fața instanței de judecată.

Șerban Nicolae mai menționează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate, se creează confuzii. Astfel, se folosește termenul “arest” ( arestat la domiciliu) și respectiv sintagma “arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deținerea în centre special destinate.

“Diferența nu ține de termenii folosiți, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive.

În aceste condiții, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate- arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: “arestul la domiciliu”, respectiv “arestul sever”.

Potrivit inițiatorului, principala diferență rezultată din locul de desfășurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deținere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reținere și arestare preventivă.

Șerban Nicolae mai menționează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepție, impusă de circumstanțele privitoare la persoana inculpatului.

Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracțiunilor care presupun acte de violențe care pun în pericol viața sau sănătatea și al celor privind securitatea națională.

Senatorul PSD mai spune că propunerea legislativă nu modifică ipotezele măsurii arestării pentru asigurarea bunei administrări a cauzei.

“Reintroducerea sintagmei ‘pericol concret’ existentă în forma anterioară și redusă la ‘pericol’ în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracțiunii și pericolul concret pentru ordinea publică”, se mai arată în expunerea de motive.

Șerban Nicolae mai spune că în cazul în care inculpatul reținut sau arestat, aflat în custodia forțelor de ordine, nu este recidivist și nu este cercetat pentru infracțiuni comise prin acte de violență, nu trebuie încătuțat și nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spațiul public.

“Aceleași considerente trebuei aplicate și în cazul aducerii cu mandat emis fără citarea prealabilă a făptuitorului, evitându-se, astfel, comiterea de excese sancționabile din perspectiva respectării dispozițiilor constituționale și procesual penale sau chiar a normelor europene”, mai apreciază inițiatorul proiectului.

Comisia juridică a Senatului va dezbate acest proiect de lege după sărbătorile de Paște.