Divorțul dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și pandemia de coronavirus au remodelat atât de mult mediul financiar al continentului încât titlul de cea mai mare bursă europeană pare să se schimbe de la o lună la alta

Divorțul dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și pandemia de coronavirus au remodelat atât de mult mediul financiar al continentului încât titlul de cea mai mare bursă europeană pare să se schimbe de la o lună la alta între Londra și Paris. Care sunt însă principalele asemănări și deosebiri dintre cele două piețe și unde intră Amsterdamul în această conversație? 

Deși piața de capital din Paris, cu ale sale companii de lux, valorează acum mai mult decât Bursa de valori din Londra (LSE), popularitatea capitalei britanice în rândul investitorilor reușește să fie surprinsă printr-o lungă serie de indicatori.

Prin comparație cu Franța, Regatul Unit a înregistrat exituri mai accentuate ale fondurilor de investiții din 2020 încoace, însă companiile britanice au reușit să strângă mai mulți bani prin ofertele publice inițiale (IPO-uri) din Londra, iar piețele britanice înregistrează zilnic volume mai mari de acțiuni.

Capitalizarea totală a companiilor incluse în benchmarkul francez CAC All Shares este de aproape 3.000 de miliarde de euro, ceea ce a făcut din Paris cea mai mare piață de capital din Europa, mulțumită în mare parte unor blue chip-uri – companii de top –  precum LVMH (Louis Vuitton, Moët, Hennessy), L’Oreal, Dior și Airbus.

De la începutul anului până la finele lunii noiembrie, fondurile cu expunere pe acțiuni britanice au raportat exituri de 23 de miliarde de euro, conform companiei de servicii financiare Refinitiv Lipper, de la 18 miliarde de euro anul trecut și 14,6 miliarde în 2016, când britanicii au votat să părăsească Uniunea Europeană. Exiturile anuale ale fondurilor franceze sunt mult mai mici, la 2 miliarde de euro în 2022.

Totuși, Londra rămâne o destinație mult mai importantă în ceea ce privește volumele de oferte publice, chiar și în contextul în care numărul de IPO-uri a coborât anul acesta cu 80% în Europa și chiar cu 90% în Statele Unite față de 2021.

După ce, în 2021, LSE a avut în cel mai bun an privind numărul de listări din 2007 încoace, anul acesta piața londoneză numără 41 de oferte care au strâns în total 1,18 miliarde de euro, mai mult decât dublu prin comparație cu piața franceză. Aici, companiile au obținut 474 de milioane de euro din 11 IPO-uri.

De la începutul anului până la finele lunii noiembrie, fondurile cu expunere pe acțiuni britanice au raportat exituri de 23 de miliarde de euro, conform companiei de servicii financiare Refinitiv Lipper, de la 18 miliarde de euro anul trecut și 14,6 miliarde în 2016, când britanicii au votat să părăsească Uniunea Europeană. Exiturile anuale ale fondurilor franceze sunt mult mai mici, la 2 miliarde de euro în 2022.

Amsterdam – cel mai mare centru european în ceea ce privește media valorii tranzacțiilor efectuate zilnic – numără doar două IPO-uri în 2022, care totalizează 411 milioane de euro, conform Euronext.

Pe de altă parte, free floatul (acțiuni disponibile la liber la tranzacționare și care nu sunt în portofoliile unor acționari semnificativi) marilor companii din Paris este de circa 70%, iar free floatul companiilor medii este de aproximativ 50%. Nivelul este cu mult sub cel din Londra, unde free float-ul companiilor incluse în indicele FTSE All-Share ajunge, în medie, la 90%, arată datele Refinitiv, citate de agenția de știri Reuters.

Cei mai mari acționari de pe piața pariziană sunt familia Arnault, care deține jumătate din LVMH – cea mai mare companie europeană în funcție de capitalizare –, familia Hermes (din spatele casei de modă cu același nume) și guvernul francez. Prin comparație, clasamentul londonez este condus de BlackRock, cel mai mare administrator de bani din lume, care ajungea la începutul anului la active de 10.000 de miliarde de dolari.

Analizând activitatea din piață, media valorii tranzacțiilor efectuate zilnic în Amsterdam era de pese 10 miliarde de euro în octombrie, capitala olandeză fiind imediat urmată de Londra, cu 9,4 miliarde de euro – cât bursele din Paris și Frankfurt la un loc.

Unii analiști argumentează că societățile din indicele FTSE All-Share se tranzacționează la discount prin comparație cu alte acțiuni la nivel mondial, având în vedere că, de la referendumul pentru Brexit din 2016, evaluările acțiunilor britanice – calculate prin indicatorul PER (price/earnings ratio) – au scăzut cu 35% față de companiile din indicele global MSCI World.

Totuși, la capitolul dividende, aspect tot mai urmărit de către investitori în contextul agitat de anul acesta, Londra câștigă detașat datorită companiilor energetice. În T3/2022, firmele din Regatul Unit au distribuit 28,7 miliarde de dolari, de șapte ori peste suma plătită în Franța.

De asemenea, FTSE All-Share a oferit creșteri mai bune anul acesta. Randamentele anualizate ale indicelui sunt de 2%, față de circa minus 6% pentru CAC All Shares, conform Reuters.

*De notat că lira sterlină a scăzut cu 11% anul acesta prin raport cu dolarul american, iar euro a pierdut 9%.