Home Analize Disputa Apple - FBI: o întrebare simplă...
Analize

Disputa Apple - FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat

În anul 2010, Apple a început să investească consistent în metode prin care datele personale ale utilizatorilor să nu poată fi accesate nici măcar de compania producătoare. Părea o idee incomodă, pentru că un proprietar de iPhone nu ar mai fi putut recupera parola de la Apple în cazul în care o pierdea, iar siguranța datelor nu reprezenta un subiect prea important la acea vreme, cel puțin pentru…

Disputa Apple - FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat
Disputa Apple - FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat · Foto: Business Magazin

Datele problemei s-au schimbat însă trei ani mai târziu, după ce Edward Snowden, angajat al NSA, a făcut publice mii de documente confidențiale. Opinia publică a început să reacționeze la ideea că guvernul poate accesa informații private, iar Apple a dovedit, încă o dată, că gândește cu un pas înainte.

În 2014, noul sistem de operare folosit de Apple era primul care cripta toate datele din telefon, inclusiv fotografii, e-mail-uri sau istoria achizițiilor de pe iTunes. Un update la modulul de securitate, menit să protejeze utilizatorul în cazul unui furt, avea rolul de a șterge integral conținutul dispozitivului dacă parola era introdusă greșit de 10 ori.
Care este legătura dintre un modul de securitate și un proces între Apple și FBI? Un iPhone 5C și proprietarul său, Syed Farook.

Farook, în vârstă de 28 de ani, și soția sa Tashfeen Malik, în vârstă de 27 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri la un centru de servicii sociale pentru persoane cu dizabilități din orașul San Bernardino, în statul american California, omorând 14 oameni și rănind grav alți 21. Incidentul avea loc pe 3 decembrie 2015.

Câteva ore mai târziu, poliția care îi urmărea pe atacatori a deschis focul asupra unui vehicul de teren, la aproximativ trei kilometri de locul atacului, iar bărbatul și femeia, dotați cu arme de asalt, pistoale și haine de luptă, au fost uciși.

La câteva zile după atentat, într‑un rar discurs pe care l-a susținut în Biroul Oval, președintele Barack Obama a încercat să liniștească o opinie publică americană tot mai îngrijorată în legătură cu lupta împotriva jihadismului, care până nu demult părea să se poarte în străinătate. Însă aceste declarații nu au reușit să-i calmeze pe criticii săi republicani, care-l acuză de mult timp că subestimează puterea militanților.

Pe un ton măsurat, el și-a folosit cele 14 minute ale intervenției televizate pe postul național pentru a trasa, cu atenție, o linie între ceea ce va face și ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, să-i „vâneze pe conspiratorii teroriști“ oriunde s-ar afla. Însă „nu trebuie să ne lăsăm atrași din nou într-un război terestru îndelungat și costisitor în Irak și Siria“, a subliniat el.

Pentru a-i vâna „oriunde s-ar afla“, autoritățile trebuie mai întâi să știe pe cine și ce să caute. Iar acesta este principalul argument al FBI: telefonul lui Farook poate conține informații ce pot duce la alți teroriști sau ce pot dejuca acțiuni teroriste înainte ca acestea să se întâmple.

Autoritățile au încercat fără succes să acceseze telefonul lui Farook, așa că au obținut un ordin judecătoresc care obliga Apple să ajute la obținerea informațiilor din iPhone. Chiar dacă reprezentanții companiei au explicat că pentru acest lucru ei trebuie să construiască, de la zero, un cod de acces, cei de la FBI au cerut în continuare punerea în aplicare a ordinului.

Pe 15 februarie, Tim Cook, CEO al Apple, a trimis un e-mail angajaților anunțându-i că nu va permite stabilirea unui „precedent periculos pentru libertățile civile ale oamenilor“. El a întărit ideea că Apple nu are niciun fel de milă față de teroriști, dar că slăbirea securității pe telefoane nu este de bun augur. Cook a cerut crearea unei comisii de experți în tehnologie și drepturi civile pentru a discuta consecințele împlinirii unui astfel de mandat asupra legii, securității naționale și a libertății personale.

Autoritățile spun însă că nu au cerut celor de la Apple dezvoltarea unei „superchei“ care să deschidă orice iPhone; ci, mai degrabă, un cod care să permită reprogramarea unui anume telefon astfel încât să poată ghici parola fără ca toate datele să fie șterse după 10 încercări nereușite. Odată ce software-ul a fost creat, autoritățile pot folosi „forța brută“ pentru a bombarda telefonul cu diverse combinații până o găsesc pe cea corectă. Argumentul, crede Richard Quest, analist la CNN, e unul de ordin semantic: dezvoltarea unui software care să ocolească bariera de autoștergere și să permită un hack este același lucru cu dezvoltarea unei superchei.

Acuzațiile nu au întârziat să apară: FBI i-a acuzat pe cei de la Apple că pun marketing-ul înaintea securității statului, în vreme ce Apple a acuzat biroul federal de incompetență.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună