Ce se discută la Bruxelles: Guvernul român a cerut creșterea deficitului bugetar la 5,5% din PIB în 2023, în loc de ținta actuală de 4,4% din PIB, dar Comisia a refuzat, conform unor surse. Măsurile de reducere a deficitului nu au fost credibile și Comisia Europeană a cerut alte măsuri. TVA-ul ar putea să crească de la 19% la 20% și mai multe cote reduse ar urma să fie eliminate

Guvernul român a cerut la Bruxelles o păsuire pentru ținta de deficit bugetar de 4,4% în 2023 și 3% în 2024 și a solicitat un deficit maxim de 5,5% din PIB anul acesta și 4,25% anul viitor, ca în 2025 să ajungă la 3% din PIB, ținta asumată prin tratate, conform unor surse din interiorul coaliției de guvernare PSD-PNL. Comisia Europeană a refuzat și a cerut ca guvernul să vină cu măsuri mai credibile pentru reducerea deficitului.

Inițial, guvernul nu s-ar fi dus cu propuneri de creșteri ale cotei standard de TVA, dar, în condițiile în care Comisia a refuzat pachetul de măsuri, au crescut considerabil șansele pentru o majorare a cotei standard de TVA de la 19% la 20% și eliminarea celor mai multe cote reduse de 5%, respectiv 9%.

„Guvernul s-a dus cu o propunere de masuri care însumează 2,5% din PIB scădere de deficit, dar nu a fost crezut de Comisie și s-au cerut alte măsuri, iar cea mai clara ar fi creșterea de TVA. Comisia nu cere masuri clare, ci cere reducerea deficitului”, au spus surse politice, pentru ZF.

Practic, guvernul încearcă acum să arate Comisiei Europene că, în condițiile în care nu poate ajunge la un deficit de 4,4% din PIB în 2023 și 3% în 2024, vine cu măsuri clare de reducere a deficitului. Miza este ca României să nu îi fie blocate fondurile europene, pentru că țara se află în procedura de deficit excesiv care înseamnă, simplificat, că dacă nu reduce deficitul, va ajunge într-un final să piardă banii europeni.

Comisia Europeană nu ar fi solicitat în mod expres creșterea TVA-ului, dar eliminarea cotelor reduse a fost pusă în discuție, conform surselor citate.

În graficul prezentat de guvern Comisiei Europene, care conține măsurile de reducere a deficitului, 0,64% din PIB ar fi însemnat reducerea deficitului prin scăderea cheltuielilor și 1,65% din PIB măsuri de creșteri de taxe. Printre acestea se numără:

• prag de 60.000 de euro cifră de afaceri pe an pentru ca o microîntreprindere să aibă impozit de 1% pe cifra de afaceri;
• Microîntreprinderile cu afaceri între 60.000 de euro și 500.000 ar urma să plătească 3% impozit pe venit;
• Eliminarea activităților de IT, notariat, avocatură de pe microîntreprinderi;
• Eliminarea scutirii de CASS pentru mai multe categorii de angajați, inclusiv din IT și construcții

Măsurile prezentate nu ar fi fost agreate de Comisie, care a cerut altele și, cel mai probabil, va intra în discuție creșterea de TVA, dar în acest moment nu este clar cum va fi operată creșterea.

Se pune de asemenea în discuție impactul în inflație, dar o creștere a cotei standard cu 1% nu ar avea un impact semnificativ, au mai spus surse politice pentru ZF.

Premierul Marcel Ciolacu este acum la Bruxelles la negocieri.