Direcția în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creșterea economică de anul trecut

DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ȘI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUȘIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREȘTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creștere de la izbucnirea crizei financiare și economice, depășind și cele mai optimiste estimări ale analiștilor, autorităților sau instituțiilor financiare internaționale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul țărilor europene, fiind depășită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reușit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranțele legându-se de 2014.

Industria și agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcțiile și comerțul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de așteptat, industria, care a adus două treimi din creșterea de 3,5%. Iar producția agricolă excepțională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condițiile meteo.

Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influențat de condițiile meteo favorabile, creșterea absorbției fondurilor europene și investițiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 și 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiții. În ultimii ani agricultura și-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 și 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creșterea economică, în condițiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

Dacă excludem impactul agriculturii, creșterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
Analiștii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă și declinul investițiilor și au insistat asupra necesității stimulării consumului și investițiilor.

SPERANȚELE LEGATE DE EVOLUȚIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIȘTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susținută în continuare de cererea externă și de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influența favorabil exporturile și producția industrială. Fondurile europene sunt o sursă potențială de creștere economică, iar analiștii anticipează o îmbunătățire a procesului de absorbție în 2014. Tot analiștii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare și prezidențiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecințe nefavorabile asupra economiei.