Dincolo de reciclare. Cum și-a propus FEPRA să se transforme într-un jucător-cheie regional al economiei circulare? — cu Ionuț Georgescu, CEO-ul care vrea să schimbe regulile jocului în sustenabilitate

La început a fost un OIREP – adică o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului. Astăzi, FEPRA își depășește rolul de simplu consultant și intră într-o nouă etapă: cea de operator activ în economia circulară, cu investiții proprii în infrastructura de reciclare a PET-ului și sticlei. „Nu construim doar o companie, ci un ecosistem”, spune Ionuț Georgescu, CEO-ul FEPRA, care a gândit această repoziționare ca pe un proiect pe termen lung, cu obiectivul ca acesta să devină cel mai eficient ecosistem de economie CIRCULARĂ din regiune.

„Suntem singurul grup 100% românesc care oferă servicii integrate pentru economia circulară. Ne dorim ca FEPRA să devină unul dintre principalii actori regionali, un reper de inovație, eficiență și sustenabilitate”, descrie Ionuț Georgescu, CEO-ul FEPRA, obiectivul ambițios trasat pentru grupul pe care îl reprezintă. Transformarea FEPRA dintr-un OIREP (organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului) într-un one stop shop de economie circulară a fost, potrivit CEO-ului Ionuț Georgescu, un proces firesc. „A venit natural, pe fondul expertizei acumulate în gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje și al dorinței de a genera un impact pozitiv real asupra mediului”, explică acesta. În prezent, compania nu mai joacă doar rolul unui consultant, ci acționează direct pentru „a păstra resursele în economie cât mai mult timp posibil, generând beneficii atât pentru mediu, cât și pentru partenerii noștri”. Misiunea s-a extins către transformarea deșeurilor în resurse prin reciclare, reutilizare și inovare, oferind soluții care adaugă valoare pe întreg lanțul circular. Repoziționarea strategică a venit dintr-un sentiment dublu – al nevoii și al oportunității. „Am simțit că putem și trebuie să facem mai mult. Provocările de mediu devin tot mai complexe și necesită un răspuns integrat, profesionist”, spune Georgescu. În același timp, România are un potențial uriaș de a recupera decalajele față de alte țări europene, ceea ce creează șansa „de a construi un model sustenabil, în care valorile companiei se aliniază cu cele ale angajaților și ale societății”. Un alt element central al noii direcții este cultura organizațională. „Ne dorim să cultivăm o cultură antreprenorială sănătoasă, în care oamenii vin cu plăcere la muncă și cred în misiunea organizației. Aceste aspecte au generat declicul pentru repoziționare”, precizează CEO-ul. Noul model de business depășește cu mult obligațiile legale de responsabilitate extinsă a producătorului. „FEPRA devine un partener strategic complet pentru companiile care își doresc un impact real în zona sustenabilității”, subliniază Georgescu. Serviciile includ gestionarea deșeurilor de ambalaje, soluții de colectare și reciclare adaptate diferitelor materiale – inclusiv textile, DEEE-uri și baterii, auto și industriale –, consultanță de mediu, trasabilitate fizică și digitală, audituri de sustenabilitate și soluții pentru tranziția către economia circulară. Digitalizarea joacă un rol-cheie în acest proces. Prin tehnologie de ultimă generație, compania urmărește întregul parcurs al ambalajelor și deșeurilor, „de la punerea produsului pe piață până la valorificarea lui finală, într-un mod transparent, eficient și sustenabil”. Trecerea de la un rol de intermediar la unul de operator direct în reciclare marchează, potrivit lui Ionuț Georgescu, „o etapă de maturizare strategică” pentru FEPRA. Este o schimbare care reflectă ambiția companiei de „a contribui la dezvoltarea industriei, de a inova și de a ne implica activ în fiecare verigă a lanțului circular”. Totodată, implică mai multă responsabilitate și asumarea unor riscuri suplimentare, „pentru că fiecare tip de deșeu are particularitățile sale”. Internalizarea unor operațiuni de reciclare aduce avantaje clare, dar și provocări. „Înseamnă investiții semnificative în infrastructură, tehnologie și know-how, dar și un control mult mai bun asupra procesului”, subliniază CEO-ul FEPRA. Beneficiile se traduc în eficiență crescută, trasabilitate totală și posibilitatea de a personaliza soluțiile pentru fiecare client. În ceea ce privește riscurile, acestea sunt legate de complexitatea operațională, de necesitatea atingerii unor ținte și de construirea unei echipe foarte bine pregătite. „Este însă un pas firesc pe care suntem dispuși să ni-l asumăm”, adaugă Georgescu. În viziunea sa, rolul FEPRA este acela de catalizator al schimbării, iar investițiile nu se limitează la echipamente sau infrastructură. „Investim și în know-how, educație și parteneriate. Suntem convinși că doar prin colaborare între industrie, autorități și consumatori vom reuși să creăm un sistem de reciclare funcțional, capabil să transforme România într-un exemplu regional de economie circulară.” Această tranziție este privită nu doar ca o oportunitate, ci și ca o responsabilitate. „Investim pentru a construi infrastructura de reciclare de care România are nevoie – nu doar pentru a gestiona mai bine deșeurile, ci și pentru a transforma aceste resurse într-un motor de dezvoltare economică”, spune Georgescu. Strategia este una pe termen lung, fundamentată pe tehnologie de ultimă generație și parteneriate solide, cu scopul de a livra constant calitate și de a răspunde cerințelor tot mai complexe ale pieței.

Echipa de management FEPRA: 

Dan Pașcu, Directorul Tehnic, Andreea Vătămănescu, CFO, Sorina Răducanu, Director Comercial și Ionuț Georgescu, Ceo, Fepra.

De la PET la sticlă: FEPRA dezvoltă un hub regional de economie circulară în Transilvania. Planurile de expansiune ale FEPRA în zona de reciclare sunt deja susținute de investiții majore. În județul Hunedoara, compania deține o instalație de reciclare PET aflată în proces de retehnologizare și relocare. „Am decis mutarea activității într-o nouă locație, tot în județ, care ne oferă un spațiu mai generos și mai potrivit pentru extinderea și diversificarea viitoare a capacităților de producție”, explică Ionuț Georgescu. Alegerea Transilvaniei aduce avantaje logistice și operaționale și deschide calea dezvoltării unui parc regional de economie circulară, care va include facilități de reciclare, colectare și tratare a deșeurilor, cu peste 150 de locuri de muncă create și cu un aport direct la îndeplinirea obiectivelor naționale de reciclare. Instalația de reciclare PET, achiziționată la începutul acestui an, urmează să devină funcțională până la finalul anului, în paralel cu dezvoltarea unei linii dedicate reciclării sticlei. „Vom opera două facilități proprii în noua locație din Transilvania – o fabrică pentru procesarea sticlei de ambalaj și una pentru reciclarea PET-ului – poziționate strategic pentru a deservi atât piața locală, cât și exporturile”, precizează Georgescu. Obiectivul pe termen mediu este clar: „Să devenim principalul exportator de fulgi de PET din România”, cu livrări către piețe precum Franța, Italia, Polonia, Germania și Austria, dar și cu extinderea colaborărilor locale și internaționale. Procesul de retehnologizare va ridica capacitatea de producție a instalației PET la aproximativ 1.500 de tone pe lună. Noua locație, cu o suprafață de 25.000 mp și șase hale deja funcționale, oferă flexibilitate pentru investiții viitoare, inclusiv o linie de granulație sau chiar o unitate de producție de preforme, în funcție de cererea pieței. În privința tehnologiei, FEPRA a ales echipamente moderne cu consum energetic optimizat, capabile să producă fulgi de R-PET food grade, destinați industriei alimentare, dar și pentru alte segmente industriale. „Impactul direct se va vedea în creșterea randamentului, reducerea pierderilor tehnologice și scăderea amprentei de carbon, inclusiv pentru deșeurile PET cu grad mare de contaminare, așa cum sunt cele din fluxul municipal”, explică CEO-ul. Investițiile totale planificate pentru perioada următoare depășesc 5 milioane de euro, finanțate din surse proprii și susținute de parteneriate strategice. „Clienții noștri au înțeles beneficiile unei colaborări pe termen lung și importanța dezvoltării unui parteneriat transparent încă din etapa de implementare a proiectelor”, subliniază Georgescu. Deși infrastructura de reciclare presupune costuri mari și marje reduse, piața din România are potențial de creștere. „În comparație cu Germania, costurile inițiale sunt mai mici, iar disponibilitatea de know-how și forță de muncă calificată este în creștere”, spune Georgescu. Totuși, obstacolele sunt semnificative – piața este fragmentată, iar lipsa stabilității legislative și fiscale descurajează investițiile pe termen lung. „Marile grupuri internaționale ezită să intre pe piață din cauza acestor incertitudini. Noi mizăm pe avantajul de a fi un jucător local, cu o înțelegere profundă a realităților din teren. Vrem să contribuim nu doar la dezvoltarea afacerii noastre, ci și la maturizarea și profesionalizarea întregului sector al economiei circulare.”

„În primul rând, trebuie să înțelegi piața și să analizezi contextul în care lucrează actorii din industrie. Apoi, ai două opțiuni: fie accepți regulile existente și vezi dacă poți performa, fie ai curajul să schimbi contextul. Performanța leadershipului este aceea de a crea un viitor care nu ar fi existat fără prezența acelui lider. În al treilea rând, stabilește-ți valorile și nu renunța la ele niciodată, indiferent de bani sau circumstanțe.” – Ionuț Georgescu, CEO, FEPRA

De la visul de a deveni procuror la leadership în managementul deșeurilor

Cum a ajuns Ionuț Georgescu să își construiască parcursul profesional în domeniul managementului deșeurilor? În 1996, tânărul care se muta din Iași în București pentru a studia Dreptul își imagina un viitor în magistratură. „Voiam să mă fac procuror, credeam că o să arestez toți corupții și comuniștii și că o să avem o țară mai frumoasă”, își amintește el cu zâmbet. Realitatea avea însă să îi schimbe direcția. După absolvire, dreptul nu i-a adus imediat o carieră juridică. Timp de aproape 11 ani a lucrat în media, marketing și publicitate – de la editor de știri la Radio Nord-Est în Iași, până la vânzări și publicitate comercială. „Nu pot spune că îmi plăcea domeniul, dar eram tânăr și se câștigau bani buni atunci”, povestește. Momentul de cotitură a venit în 2005, odată cu nașterea primului copil. „Am început să pun întrebări despre viitor. Am vrut să fac ceva cu mai multă pasiune, care să aibă impact pozitiv în comunitate și să pot duce pe termen lung.” A analizat mai multe sectoare și a ajuns la concluzia că domeniul deșeurilor, deși puțin reglementat în România anilor 2005–2006, oferea o oportunitate reală. „Atunci mi-a folosit cu adevărat Facultatea de Drept – am început să citesc legislația europeană și să provoc Ministerul Mediului să o implementeze. Eram deja aproape de aderarea la UE.” A fondat ONG-ul „Centrul de excelență pentru dezvoltare durabilă” și, împreună cu o echipă mică, a organizat primele conferințe și evenimente dedicate managementului deșeurilor. „Când faci astfel de activități, cunoști foarte multă lume, înveți subiectele în profunzime și partea tehnică, nu doar legislația.” În 2010, după ani de confruntări constructive cu autoritățile, a primit o invitație surprinzătoare: să conducă Direcția de deșeuri din Ministerul Mediului. „Mi s-a spus: dacă tot te cerți cu ministerul, vino și scrie legislația. Și am acceptat.” Între 2010 și 2012, sub conducerea sa, au fost adoptate numeroase acte legislative și s-au deblocat fonduri europene importante. „Când am venit, nu se cheltuise niciun euro din 1,2 miliarde alocate. A fost o perioadă în care am tras mult, dar am și văzut rezultate – legislație europeană implementată și sisteme de management integrat al deșeurilor finanțate.” Experiența de la stat i-a consolidat convingerea că succesul unei organizații depinde de leadership. „Nu vorbim de un singur lider, ci de o echipă de lideri. Când creezi o echipă solidă, începe succesul.” În 2013, a decis să părăsească administrația publică pentru mediul privat. „Am vrut să construiesc organizația pe care mi-o doream. Am început cu consultanță, pentru că era investiția cea mai mică posibilă atunci.” Privind înapoi, remarcă lipsa cronică a finanțărilor private în managementul deșeurilor. „De 20 de ani în domeniu, nu am văzut investiții consistente către zona privată – doar fonduri europene pentru autorități publice. E o lipsă acută, iar asta încă trebuie schimbat.” Astăzi, după două decenii, povestea sa este una despre adaptare, inițiativă și capacitatea de a transforma un domeniu ignorat într-o platformă de business și impact social. „Dacă pui pasiune, îți găsești echipa potrivită și rămâi consecvent, rezultatele vin – în orice domeniu.”

Din ce este format grupul FEPRA?

Structurat pe linii de business, grupul include: FEPRA SRL – compania holding, FEPRA EPR – Organizația de Implementare a Responsabilității Extinse a Producătorului, FEPRA PET Recycling – reciclare PET, FEPRA Waste Management – colectare deșeuri de ambalaje, DEEE-uri și textile. FEPRA Traceability – soluții digitale de trasabilitate, Global Innovation Solution – consultanță de mediu și PIVOT-C – consultanță în sustenabilitate și strategii ESG.

De la consultanță la economie circulară

După primii pași în consultanță și obținerea autorizațiilor și studiilor de mediu, compania a crescut natural către noi zone de activitate – răspundere extinsă a producătorului, colectare, tratare și, mai recent, reciclare. „Acum încercăm să le integrăm pe toate într-un flux complet de economie circulară, pe câteva categorii importante”, explică fondatorul. Numele FEPRA, deși adesea asociat cu acronime sofisticate, nu are în realitate o semnificație prestabilită. „Nu înseamnă nimic în mod real. Este un brand pe care l-am creat jucându-ne cu litere și idei. La un moment dat am notat «federation extended producer responsibility», iar un coleg a sugerat să mai punem un «a» la final, pentru sonoritate. Ne-a plăcut cum sună și așa a rămas”, își amintește el. Apariția brandului a coincis cu un moment tensionat pentru piața deșeurilor. „Am vrut să construim o organizație bazată pe valori, transparență și profesionalism, într-o industrie în care, dacă faci o simplă căutare pe Google, apar adesea dosare penale și povești controversate.” FEPRA a crescut în 12 ani prin consolidarea unei echipe care aplică în practică valorile afișate pe pereți. „Asta ne-a ajutat să trecem peste toate greutățile antreprenoriatului românesc. Am pus accent pe comportamente reale, nu doar pe sloganuri.” Industria deșeurilor are, după cum recunoaște, multiple fațete – de la oamenii săraci care își câștigă traiul colectând sticle și doze pentru câțiva bani, până la structuri organizate de fraudare, așa cum au fost documentate în Italia și SUA. „Probabil că în România nu am ajuns la acel nivel de organizare, dar direcția e clară. Noi vrem să fim o corporație care se bazează pe valori și transparență, pentru că de acolo pleacă încrederea.”

Strategia FEPRA – mai puțină concentrare pe stat, mai mult pe parteneriate private

Când vine vorba de reciclare, fondatorul consideră că sistemul de garanție-returnare implementat recent în România este un exemplu pozitiv. „Funcționează acum, în unele privințe, mai bine decât în Germania, unde e un sistem vechi, neupgradat. Producătorii privați și-au luat viitorul în propriile mâini, au investit masiv și au creat o legătură directă între producător, retailer și consumator.” Totuși, acoperirea este limitată: maximum 30% din ambalajele puse pe piață și, raportat la deșeurile municipale, doar aproximativ 6%. „Este un sistem vizibil și util, dar trebuie să discutăm și despre cele 50% deșeuri biodegradabile și despre colectarea separată. Aici suntem încă la nivelul «trotinetei», în timp ce alții aleargă maratoane.” Deși urmăresc politicile publice, echipa Fepra se bazează tot mai mult pe propriile forțe și pe direcțiile trasate de legislația europeană. „Vedem problemele ca oportunități. Ne uităm la soluții și ne diferențiem prin crearea de parteneriate solide cu alți actori din sistem.” Un exemplu recent este colaborarea cu Mobexpert pentru colectarea și reciclarea mobilierului. „Preluăm mobilierul, îi dăm o nouă viață și asigurăm transparența până la reutilizare și valorificare. Este doar începutul – vom continua să construim parteneriate care aduc valoare și încredere în industrie.”

„Acum este momentul potrivit pentru a intra în această piață – următorii ani vor aduce schimbări majore, iar antreprenorii curajoși vor fi motorul transformării.” – Ionuț Georgescu, CEO, FEPRA

Extindere regională și lecțiile unui parcurs cu vârfuri și prăbușiri

Fepra își propune să treacă la un nou nivel, printr-o strategie de extindere regională și prin investiții în infrastructură de economie circulară. „În prima săptămână din august am anunțat relocarea și extinderea unității de reciclare PET din Hunedoara. Noul centru va deservi circa 70% din populația țării și peste 80% din deșeurile generate în zona vizată. Este o amplasare strategică, la intersecția Transilvaniei, cu acces facil pe o rază de 150 de kilometri”, explică fondatorul. Ambiția nu se oprește la granițele României. „Cred că antreprenorii români ar trebui să aibă curajul să gândească regional. Dacă investitorii și retailerii din Polonia vin aici, de ce nu am putea și noi să ne extindem în afara țării? Vrem să fim o companie 100% românească, dar cu o prezență activă pe piețele din jur.” Experiența sa americană i-a întărit această viziune. În Statele Unite, a lansat un program pilot bazat pe blockchain pentru trasabilitatea reciclării sticlei, colaborând cu cel mai mare jucător din domeniu la acea vreme. „Acolo am învățat cât de important este să accepți eșecul ca parte a drumului. Dacă nu greșești deloc, probabil că nu încerci destul.” Creșterea accelerată a companiei, de la 1,5 milioane de euro cifră de afaceri în 2015 la 33 de milioane în 2018, a fost urmată de o perioadă dificilă. „Am crezut că suntem cei mai deștepți și cei mai frumoși din piață. În realitate, piața crescuse, iar noi am fost doar beneficiarii valului. Nu am gestionat corect succesul.” Anii 2019–2020 au adus scăderi, iar în martie 2021 compania se afla aproape de închidere. „Am ales să muncim și să ne eficientizăm intern prin organizarea grupului ca un one stop shop care să încurajeze colaborarea reală cu clienții și diversificarea serviciilor. A fost cea mai valoroasă lecție ca antreprenor.” Decizia a venit la pachet cu o schimbare profundă a echipei. „Am schimbat 75% din management, pentru că mulți nu erau dispuși să accepte schimbarea. Eu creasem acel model în care totul depindea de mine, iar oamenii nu își asumau responsabilități. A trebuit să-l reconstruim de la zero.” Criza din 2021 i-a reconfirmat lui Ionuț Georgescu un principiu esențial: succesul depinde de echipă. „Dacă vrei ca firma să aibă succes, trebuie să ai lângă tine oameni mai deștepți decât tine, fie că vorbim de financiar, marketing, comercial sau producție.” Astăzi, compania își construiește viitorul pe un model în care competențele sunt distribuite, responsabilitatea este împărtășită, iar leadershipul nu se rezumă la o singură persoană. „Când creezi o echipă de lideri, nu doar o echipă de executanți, atunci începe adevăratul succes.” 

5 întrebări și răspunsuri din interviul cu Ionuț Georgescu, CEO-ul FEPRA

1. Ce presupune, concret, noul model de business al FEPRA?

Noul model de business merge mult dincolo de simpla conformare legislativă. FEPRA devine un partener strategic complet pentru companiile care își doresc un impact real în zona sustenabilității. Oferim expertiză în gestionarea și integrarea eficientă a fluxurilor cu responsabilitate (EPR), soluții de colectare și reciclare adaptate diferitelor tipuri de materiale – inclusiv textile sau alte fluxuri precum DEEE-uri și baterii, auto sau cele industriale, consultanță de mediu, trasabilitate fizică și digitală completă și audituri de sustenabilitate și soluții pentru tranziția către economie circulară. Prin digitalizare și tehnologie de ultimă generație, urmărim întreg parcursul ambalajelor, respectiv al deșeurilor, de la punerea produsului pe piață până la valorificarea lui finală. Totul într-un mod transparent, eficient și sustenabil.

2. Ce înseamnă pentru FEPRA trecerea de la un rol de intermediar la unul de operator direct în reciclare?

Această trecere marchează o etapă de maturizare strategică. Asumarea unui rol operațional direct în reciclare reflectă dorința noastră de a contribui la dezvoltarea industriei, de a inova și de a ne implica activ în fiecare verigă a lanțului circular. Înseamnă, desigur, mai multă responsabilitate și mai multe riscuri, pentru că fiecare tip de deșeu are particularitățile sale.

3. Care este poziționarea dorită pentru FEPRA în următorii 3–5 ani pe piața locală și regională a economiei circulare?

Suntem singurul grup 100% românesc care oferă servicii integrate pentru economia circulară, având o poziție consolidată de trendsetter în aplicarea legislației și în dezvoltarea de modele inovatoare în sustenabilitate. Ne dorim ca FEPRA să devină unul dintre principalii actori regionali în domeniul economiei circulare, un reper de inovație, eficiență și sustenabilitate. Dacă ar fi să mă gândesc la rolul Fepra pe piața de reciclare din România, aș zice că ne vedem ca un catalizator al schimbării. Investim nu doar în echipamente și infrastructură, ci și în know-how, educație și parteneriate. Suntem convinși că doar prin colaborare între industrie, autorități și consumatori vom reuși să creăm un sistem de reciclare funcțional, capabil să transforme România într-un exemplu regional de economie circulară. La FEPRA, vedem tranziția către economia circulară ca pe o oportunitate, dar și ca pe o responsabilitate reală. Investim pentru a construi infrastructura de reciclare de care România are nevoie – nu doar pentru a gestiona mai bine deșeurile, ci și pentru a transforma aceste resurse într-un motor de dezvoltare economică. Avem o abordare pe termen lung, bazată pe tehnologie de ultimă generație și parteneriate solide, care să ne permită să livrăm calitate constantă și să răspundem cerințelor tot mai complexe ale pieței.

4. Cât de dificil este să atrageți investiții într-un domeniu precum reciclarea – în care infrastructura e costisitoare, iar marjele sunt mici?

Infrastructura în domeniul reciclării presupune investiții mari și amortizări pe termen lung, în timp ce marjele sunt adesea sub presiune din cauza fluctuațiilor de preț la materiile prime sau a utilităților, ceea ce pune presiune constantă pe costul de producție. Totuși, România are un potențial considerabil de creștere în acest sector. În comparație cu țări din vestul Europei, precum Germania, costurile inițiale sunt mai reduse, iar disponibilitatea de know-how și resurse umane calificate este în creștere. Principalul obstacol rămâne gradul ridicat de fragmentare a pieței și lipsa unei stabilități legislative și fiscale care să încurajeze investițiile pe termen lung. Marile grupuri internaționale ezită să intre pe piață tocmai din cauza acestor incertitudini. În acest context, FEPRA mizează pe avantajul de a fi un jucător local, cu rădăcini solide în România și cu o înțelegere profundă a realităților din teren. Ne dorim să contribuim nu doar la dezvoltarea propriei afaceri, ci și la maturizarea și profesionalizarea întregului sector al economiei circulare.

5. Ce cantități de PET și sticlă reușiți să colectați și reciclați anual? Ce capacitate estimativă urmăriți să atingeți în următorii ani?

În prezent, gestionăm anual cantități importante de PET și sticlă, pe care le colectăm și le reciclăm în cadrul ecosistemului nostru sau al partenerilor noștri. Pentru următorii ani, ne propunem să atingem capacități de producție de peste 20.000 de tone de fulgi de PET și peste 120.000 de tone de culetă. În paralel, vom continua investițiile în alte instalații dedicate reciclării plasticului și altor tipuri de deșeuri, pentru a răspunde cerințelor pieței și pentru a sprijini tranziția către o economie circulară reală în România. 

Sfat pentru tinerii antreprenori care vor să intre în domeniul deșeurilor:

De la visul de a deveni procuror la leadership în managementul deșeurilor

Cum a ajuns Ionuț Georgescu să își construiască parcursul profesional în domeniul managementului deșeurilor? În 1996, tânărul care se muta din Iași în București pentru a studia Dreptul își imagina un viitor în magistratură. „Voiam să mă fac procuror, credeam că o să arestez toți corupții și comuniștii și că o să avem o țară mai frumoasă”, își amintește el cu zâmbet. Realitatea avea însă să îi schimbe direcția. După absolvire, dreptul nu i-a adus imediat o carieră juridică. Timp de aproape 11 ani a lucrat în media, marketing și publicitate – de la editor de știri la Radio Nord-Est în Iași, până la vânzări și publicitate comercială. „Nu pot spune că îmi plăcea domeniul, dar eram tânăr și se câștigau bani buni atunci”, povestește. Momentul de cotitură a venit în 2005, odată cu nașterea primului copil. „Am început să pun întrebări despre viitor. Am vrut să fac ceva cu mai multă pasiune, care să aibă impact pozitiv în comunitate și să pot duce pe termen lung.” A analizat mai multe sectoare și a ajuns la concluzia că domeniul deșeurilor, deși puțin reglementat în România anilor 2005–2006, oferea o oportunitate reală. „Atunci mi-a folosit cu adevărat Facultatea de Drept – am început să citesc legislația europeană și să provoc Ministerul Mediului să o implementeze. Eram deja aproape de aderarea la UE.” A fondat ONG-ul „Centrul de excelență pentru dezvoltare durabilă” și, împreună cu o echipă mică, a organizat primele conferințe și evenimente dedicate managementului deșeurilor. „Când faci astfel de activități, cunoști foarte multă lume, înveți subiectele în profunzime și partea tehnică, nu doar legislația.” În 2010, după ani de confruntări constructive cu autoritățile, a primit o invitație surprinzătoare: să conducă Direcția de deșeuri din Ministerul Mediului. „Mi s-a spus: dacă tot te cerți cu ministerul, vino și scrie legislația. Și am acceptat.” Între 2010 și 2012, sub conducerea sa, au fost adoptate numeroase acte legislative și s-au deblocat fonduri europene importante. „Când am venit, nu se cheltuise niciun euro din 1,2 miliarde alocate. A fost o perioadă în care am tras mult, dar am și văzut rezultate – legislație europeană implementată și sisteme de management integrat al deșeurilor finanțate.” Experiența de la stat i-a consolidat convingerea că succesul unei organizații depinde de leadership. „Nu vorbim de un singur lider, ci de o echipă de lideri. Când creezi o echipă solidă, începe succesul.” În 2013, a decis să părăsească administrația publică pentru mediul privat. „Am vrut să construiesc organizația pe care mi-o doream. Am început cu consultanță, pentru că era investiția cea mai mică posibilă atunci.” Privind înapoi, remarcă lipsa cronică a finanțărilor private în managementul deșeurilor. „De 20 de ani în domeniu, nu am văzut investiții consistente către zona privată – doar fonduri europene pentru autorități publice. E o lipsă acută, iar asta încă trebuie schimbat.” Astăzi, după două decenii, povestea sa este una despre adaptare, inițiativă și capacitatea de a transforma un domeniu ignorat într-o platformă de business și impact social. „Dacă pui pasiune, îți găsești echipa potrivită și rămâi consecvent, rezultatele vin – în orice domeniu.”

De la consultanță la economie circulară

După primii pași în consultanță și obținerea autorizațiilor și studiilor de mediu, compania a crescut natural către noi zone de activitate – răspundere extinsă a producătorului, colectare, tratare și, mai recent, reciclare. „Acum încercăm să le integrăm pe toate într-un flux complet de economie circulară, pe câteva categorii importante”, explică fondatorul. Numele FEPRA, deși adesea asociat cu acronime sofisticate, nu are în realitate o semnificație prestabilită. „Nu înseamnă nimic în mod real. Este un brand pe care l-am creat jucându-ne cu litere și idei. La un moment dat am notat «federation extended producer responsibility», iar un coleg a sugerat să mai punem un «a» la final, pentru sonoritate. Ne-a plăcut cum sună și așa a rămas”, își amintește el. Apariția brandului a coincis cu un moment tensionat pentru piața deșeurilor. „Am vrut să construim o organizație bazată pe valori, transparență și profesionalism, într-o industrie în care, dacă faci o simplă căutare pe Google, apar adesea dosare penale și povești controversate.” FEPRA a crescut în 12 ani prin consolidarea unei echipe care aplică în practică valorile afișate pe pereți. „Asta ne-a ajutat să trecem peste toate greutățile antreprenoriatului românesc. Am pus accent pe comportamente reale, nu doar pe sloganuri.” Industria deșeurilor are, după cum recunoaște, multiple fațete – de la oamenii săraci care își câștigă traiul colectând sticle și doze pentru câțiva bani, până la structuri organizate de fraudare, așa cum au fost documentate în Italia și SUA. „Probabil că în România nu am ajuns la acel nivel de organizare, dar direcția e clară. Noi vrem să fim o corporație care se bazează pe valori și transparență, pentru că de acolo pleacă încrederea.”

Strategia FEPRA – mai puțină concentrare pe stat, mai mult pe parteneriate private

Când vine vorba de reciclare, fondatorul consideră că sistemul de garanție-returnare implementat recent în România este un exemplu pozitiv. „Funcționează acum, în unele privințe, mai bine decât în Germania, unde e un sistem vechi, neupgradat. Producătorii privați și-au luat viitorul în propriile mâini, au investit masiv și au creat o legătură directă între producător, retailer și consumator.” Totuși, acoperirea este limitată: maximum 30% din ambalajele puse pe piață și, raportat la deșeurile municipale, doar aproximativ 6%. „Este un sistem vizibil și util, dar trebuie să discutăm și despre cele 50% deșeuri biodegradabile și despre colectarea separată. Aici suntem încă la nivelul «trotinetei», în timp ce alții aleargă maratoane.” Deși urmăresc politicile publice, echipa Fepra se bazează tot mai mult pe propriile forțe și pe direcțiile trasate de legislația europeană. „Vedem problemele ca oportunități. Ne uităm la soluții și ne diferențiem prin crearea de parteneriate solide cu alți actori din sistem.” Un exemplu recent este colaborarea cu Mobexpert pentru colectarea și reciclarea mobilierului. „Preluăm mobilierul, îi dăm o nouă viață și asigurăm transparența până la reutilizare și valorificare. Este doar începutul – vom continua să construim parteneriate care aduc valoare și încredere în industrie.”

Extindere regională și lecțiile unui parcurs cu vârfuri și prăbușiri

Fepra își propune să treacă la un nou nivel, printr-o strategie de extindere regională și prin investiții în infrastructură de economie circulară. „În prima săptămână din august am anunțat relocarea și extinderea unității de reciclare PET din Hunedoara. Noul centru va deservi circa 70% din populația țării și peste 80% din deșeurile generate în zona vizată. Este o amplasare strategică, la intersecția Transilvaniei, cu acces facil pe o rază de 150 de kilometri”, explică fondatorul. Ambiția nu se oprește la granițele României. „Cred că antreprenorii români ar trebui să aibă curajul să gândească regional. Dacă investitorii și retailerii din Polonia vin aici, de ce nu am putea și noi să ne extindem în afara țării? Vrem să fim o companie 100% românească, dar cu o prezență activă pe piețele din jur.” Experiența sa americană i-a întărit această viziune. În Statele Unite, a lansat un program pilot bazat pe blockchain pentru trasabilitatea reciclării sticlei, colaborând cu cel mai mare jucător din domeniu la acea vreme. „Acolo am învățat cât de important este să accepți eșecul ca parte a drumului. Dacă nu greșești deloc, probabil că nu încerci destul.” Creșterea accelerată a companiei, de la 1,5 milioane de euro cifră de afaceri în 2015 la 33 de milioane în 2018, a fost urmată de o perioadă dificilă. „Am crezut că suntem cei mai deștepți și cei mai frumoși din piață. În realitate, piața crescuse, iar noi am fost doar beneficiarii valului. Nu am gestionat corect succesul.” Anii 2019–2020 au adus scăderi, iar în martie 2021 compania se afla aproape de închidere. „Am ales să muncim și să ne eficientizăm intern prin organizarea grupului ca un one stop shop care să încurajeze colaborarea reală cu clienții și diversificarea serviciilor. A fost cea mai valoroasă lecție ca antreprenor.” Decizia a venit la pachet cu o schimbare profundă a echipei. „Am schimbat 75% din management, pentru că mulți nu erau dispuși să accepte schimbarea. Eu creasem acel model în care totul depindea de mine, iar oamenii nu își asumau responsabilități. A trebuit să-l reconstruim de la zero.” Criza din 2021 i-a reconfirmat lui Ionuț Georgescu un principiu esențial: succesul depinde de echipă. „Dacă vrei ca firma să aibă succes, trebuie să ai lângă tine oameni mai deștepți decât tine, fie că vorbim de financiar, marketing, comercial sau producție.” Astăzi, compania își construiește viitorul pe un model în care competențele sunt distribuite, responsabilitatea este împărtășită, iar leadershipul nu se rezumă la o singură persoană. „Când creezi o echipă de lideri, nu doar o echipă de executanți, atunci începe adevăratul succes.”