Din nou pe print, mai digitali ca niciodată

 Dincolo de varianta digitală a revistei, și activitatea noastră, a redacției Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situația multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau față în față, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfășurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalități de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învățăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiți ca niciodată pentru mediul digital, hotărâți să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.

Jurnal de coronavirus: sfârșitul businessului (și al lumii) așa cum îl știm
„Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunțau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante și vacanțe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

Ratări la mustață. Ce tranzacții nu s-au mai făcut în România și care sunt motivele?
Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povestește chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Așa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacțiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piața locală, însă factori neprevăzuți au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustață. Care sunt tranzacțiile care nu au mai fost făcute în România?

„Ținta inițială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiții este clar că economia nu va mai crește cu 4% în 2020.” Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank

„Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacțiile eșuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit și consultanță  a Deloitte România

„În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea și responsabilitatea sunt cruciale. Când distanța socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv și președinte al directoratului OMV Petrom

Cum își reinventează afacerile micii antreprenori români
Business MAGAZIN a  bătut – virtual – la ușa unora dintre antreprenorii care și-au spus poveștile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supraviețuiască. Dar iau în calcul și eșecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii își caută o nișă neatacată până acum, cu speranța că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toți încearcă, se transformă.

Viață de corporatist (izolat la domiciliu)
Într-un articol de copertă recent scriam despre viața angajaților în open space – observam cât de mici sunt spațiile alocate angajaților în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor și cum, de multe ori, simțim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă și care sunt posibilele urmări ale acestuia?

„Atunci când lucrezi de acasă te poți pierde în sarcinile zilnice și nu vei simți tranziția dintre ziua «la birou» și terminarea programului. De aceea, este foarte important să îți menții programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

„Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (și este) în același timp ca o imixtiune a muncii în viața lui privată și în relațiile personale.”
Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting

Drama patronilor și angajaților din industria hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor
Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult așteptat din an deopotrivă pentru patronii și angajații din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care și-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depășit deja, potrivit specialiștilor din piață, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu își mai deschidă niciodată porțile. Cu ce soluții vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

„Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simțim acea emoție antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
Dragoș Petrescu, președinte și fondator Grup City Grill

STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care și-au vândut afacerea înainte de criză?
Au fondat și au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale românești chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluția afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacțiile parafate cu giganți – străini mai ales, dar și români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, așa cum probabil mulți alții ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
Am scris recent despre noua realitate a angajaților din România, despre cum își împart timpul între sarcinile de birou și viața de acasă, precum și despre faptul că mulți dintre ei își doresc să păstreze o parte din lecțiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorități – a liderilor din mediul de afaceri românesc?

„Sigur lipsește interacțiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forțat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepție.”
Iulian Stanciu, fondator și CEO eMAG

„Cred că prima lecție pe care o putem învăța încă de pe acum este legată de managementul crizei și de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exercițiu și cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

„Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiați unii de alții, să fim mai participativi și mai implicați în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viața, să fim mai responsabili și să investim mai mult în sănătatea noastră și în măsurile de prevenție și siguranță în societate.”
Sergiu Manea, CEO BCR

Sfârșitul work life balance-ului?
Granița dintre viața personală și viața profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

„Fiind nevoiți să ne petrecem timpul în casă și ca atare să adaptăm și programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfășura alte activități, în afara celor casnice, putem avea senzația că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentația de a rămâne logați pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiții în care ne putem simți stresați, suprasolicitați, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneș, HR manager Smartree

Cu reflectoarele stinse
Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din țară (și nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
și-au folosit creativitatega pentru a-și continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajații multinaționalelor și-au mutat și ei birourile în case. Cu toții așteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

„Știm cu toții că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieții publice, afluența de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din București, ci și din provincie, este excepțională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învățat să vină și are nevoie de el  – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru și în audiența online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Național București