Din nou in bratele statului
In ciuda opozitiei din partea Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) si a Ministerului de Finante, planul de reorganizare a rafinariei Rafo Onesti a fost aprobat la reuniunea de saptamana trecuta a creditorilor acesteia.
In ciuda opozitiei din partea Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) si a Ministerului de Finante, planul de reorganizare a rafinariei Rafo Onesti a fost aprobat la reuniunea de saptamana trecuta a creditorilor acesteia. Cele doua institutii, care au reprezentat statul la reuniunea respectiva, s-au opus pentru ca planul de reorganizare prevede conversia unor datorii fiscale de 16.000 de miliarde de lei ale Rafo si Carom in actiuni, fuziunea cu producatorul de cauciuc sintetic Carom si reintrarea statului in postura de actionar majoritar al noii societati, chiar daca nimeni n-a stabilit inca valoarea actiunilor care urmeaza sa fie preluate de stat. Pentru aprobarea reorganizarii a fost decisiv votul unor companii ca Faber si VGB Oil, detinute sau apropiate de actualul proprietar al Rafo, firma Balkan Petroleum.
Planul de reorganizare urmeaza acum sa fie validat, la 8 decembrie, de Tribunalul Bacau. Daca acest lucru se va intampla, atunci statul ar urma sa detina 60% din actiunile grupului format de Rafo si Carom, iar Balkan Petroleum ar ramane cu circa 20%. Mai departe, ar urma ca AVAS sa incerce sa valorifice actiunile, pentru a recupera astfel datoriile preluate. In aceasta privinta, singura precizare avansata pana acum de seful AVAS, Mircea Ursache, a fost aceea ca Balkan Petroleum ar putea sa nu aiba drept de preemptiune la cumpararea actiunilor. Aceasta ar insemna ca statul vrea sa evite ca Rafo si Carom sa se intoarca din nou la un proprietar incapabil sa rentabilizeze societatile, avand in vedere ca datoriile preluate acum la stat sunt facute dupa privatizare.
In fine, acelasi Ursache a recunoscut ca acceptarea reorganizarii Rafo inseamna redeschiderea negocierilor cu FMI. Producatoare constanta de datorii, Rafo a fost considerata prin acordul cu FMI drept gaura neagra a economiei si, ca atare, propusa pentru lichidare.