Din ce traiesc muzeele Europei: reclame, vanzarea numelui si hotelarie

S-au gasit diverse strategii: unele muzee accepta reclama afisata pe cladirea care le gazduieste (cum ar fi reclama la Chanel No. 5 de pe Musée d’Orsay) sau in apropierea ei, altele urmeaza a primi fonduri in functie de numarul de vizitatori care le trec pragul sau o reducere la facturile de utilitati cu conditia sa le faca publicitate companiilor furnizoare. Nici masura cresterii pretului biletului de intrare nu a fost uitata si nici reducerile de personal. Afisarea de reclame pe cladiri istorice cunoscute in toata lumea este insa criticata de arhitecti sau de unii directori de muzee, cum a fost cazul publicitatii de pe Palatul Dogilor din Venetia, pe motiv ca strica aspectul cladirii.

Cum multe muzee celebre sunt gazduite in vechi constructii impunatoare, o problema mare o reprezinta costurile de intretinere care, in conditiile economice de astazi, este dificil de rezolvat. Conducerea institutiei muzeale din Palatul Versailles a luat hotararea de a deschide mici hoteluri pe domeniul acestuia, dintre care unul va fi gazduit intr-o cladire de secol XVII, ce va fi restaurata pentru a primi turisti in conditii de lux.

Se mai ia in calcul si acordarea dreptului de folosire a denumirii Versailles pentru game de ceasuri si alte produse de lux. Aceeasi solutie o ia in calcul si Luvrul, care a recurs deja la cresterea pretului biletelor, ca urmare a scaderii subventiilor, si se afla in faza evaluarii de propuneri, printre care una venita de la manufactura elvetiana Breguet.

O alta sursa de venit o reprezinta organizarea de turnee internationale ale unor opere de arta de catre muzee, solutie adoptata de Centrul Pompidou, care a castigat astfel aproape 1,5 milioane de euro anul trecut. Si Musée d’Orsay a trimis lucrari impresioniste in turneu la San Francisco, Madrid si Nashville, initiativa despre care spera sa-i aduca pana la 10 milioane de euro pe durata celor trei ani cat va dura expozitia itineranta.