Digitalul în educație, un plus sau un minus?

„Acum, că aceste manuale au pătruns pe piața locală, ar trebui să fim foarte bucuroși. Suntem singura țară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeș, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor și tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenția, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl și modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare și nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeș.

Pe de altă parte, digitalizarea educației acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ține de hardware, cât și de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a prețurilor tabletelor și a infrastructurii de broadband, însă și profesorii trebuie să fie dornici și în pas cu tot ceea ce este nou în educație, spune Mălureanu. Putem spune, așadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii și dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învățământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar școala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare și management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educației digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele și cornul” este mai mare decât cel pentru manualele școlare”, mai adaugă directorul Ascendia.

De aceeași părere este și Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educațional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistența la schimbare și conservatorismul sistemului educațional românesc, dar și cu legislația, care ar trebui să permită școlilor să adopte mai ușor platforme moderne de management educațional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiționale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de față, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educație și metodele clasice nu există și până nu înțelegem că educația trebuie să evolueze și din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim și, în primul rând, elevi care să iubească școala”, ține el să menționeze.