Cum poate să se digitalizeze școala din România și să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi și cum se vede în spațiu și alta este s

Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în școlile din România, atât de stat, cât și private, pentru a crește interactivitatea de la cursuri și pentru a adapta metodele de învățare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi și cum se vede în spațiu și alta este să folosești o aplicație precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi și efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci și acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar și generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care și-a propus să ajute școlile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google și pune la dispoziția școlilor programe și aplicații gratuite pentru studenți și profesori prin intermediul suitei de aplicații G Suite for Education.

Licența Google și programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte și din administrarea sistemelor IT ale școlilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluție depinde de proiectele pe care reușim să le obținem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanțare putem accesa, ce finanțări pot obține beneficiarii noștri. În 2017 nu au mai fost linii de finanțare”, spune fondatorul și CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanțare pentru primării. Acestea pot face centre educaționale multifuncționale și pot lua finanțare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în școli”, spune Apăteanu, care menționează că există niște inițiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceștia să meargă la cursuri de formare.
Sistemul de predare și de învățare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generații de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, și ar putea duce la îmbunătățirea performanțelor școlare.

Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicație de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecțiile și elevii pot vedea ce li se pregătește, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecția respectivă toată lumea știe ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor și pot interacționa mai mult cu profesorul.

În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine și când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătățească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune șeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar și care a fost contribuția fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.

De asemenea, testele grilă pot avea atașate un barem; astfel, atât profesorul cât și elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câștigă timp și în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile și poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au știut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înțeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ștefan Apăteanu.

Potrivit CEO-ului EduApps, și interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebați, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom și toți trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.

Sistemul propus de compania românească funcționează și dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcționează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câțiva ani pe meleagurile americane și au câștigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educației; recent au intrat și pe piața din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, față de 6,8 milioane de unități vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.

Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unități livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.

EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa școlile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licență, formarea profesorilor și echiparea școlilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 și 15.6 inchi, precum și o tabletă destinată segmentului educațional.

O școală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licența de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câțiva profesori și introducerea dispozitivelor în școli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unități de învățământ din România au activată această licență Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva școli din București – deopotrivă de stat dar și private – și sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital și așa sunt obișnuiți să interacționeze.

Ștefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din județul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile și au format șase profesori. La început, aceștia predau o dată pe lună folosind aplicația, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele școlare au fost îmbunătățite, cifra de școlarizare a licelului a crescut și a devenit o alternativă viabilă la liceele din București, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.

Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede și din mai multe surse informații. „Profesorul trebuie să înțeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ștefan Apăteanu.