Dieta ketogenică este o soluție nutrițională în epilepsie

Volumul, care include 160 de pagini, se bazează pe experiențele personale ale autorilor cu dieta ketogenică și oferă, printre altele, răspunsuri la peste 50 de întrebări esențiale pentru cunoașterea acestui tratament alternativ.

„Datorită acestei diete, pe care o ținem cu ajutorul lui Cristian Mărgărit, fiul meu Davis a ajuns să facă doar două crize pe an, deși înainte de introducerea dietei le făcea la 2-3 săptămâni. Mai mult decât atât, problemele pe care le avea cu ficatul, tranzitul intestinal și anemia severă au dispărut și toate analizele îi ies perfect”, spune președintele Asociației pentru Dravet, Adela Chirică, mamă a unui copil cu epilepsie care urmează dieta ketogenică de mai bine de un an.

Ea a mai declarat că electroencefalograma lui Davis, în vârstă de 7 ani și diagnosticat cu Sindromul Dravet, o formă gravă și incurabilă de epilepsie, a arătat pentru prima dată maturizarea creierului, iar acum face conexiuni cerebrale care nu existau înainte.

„A evoluat spectaculos, vorbește, face înot și merge la școală. Dieta ketogenică i-a redat copilăria și viața, iar mie mi-a redat fiul, așa cum nu l-am avut niciodată în acești 7 ani. Există Speranță!”, a adăugat Chirică.

De asemenea, volumul include și mărturiile altor mame de copii cu Sindrom Dravet din Polonia, Germania și Statele Unite ale Americii.

Dieta ketogenică, care presupune folosirea grăsimilor ca sursă de energie, se adresează însă tuturor pacienților cu epilepsie, indiferent de forma afecțiunii, precum și celor cu alte boli neurologice (Alzheimer, Parkinson), dar și cancere (în special la sistemul nervos și creier) sau diabet. De asemenea, este o dietă populară pentru slăbire și mărirea performanțelor intelectuale. Funcționează foarte bine la cei care fac sporturi de anduranță (maraton, triatlon, ciclism).

„Am experimentat cu dieta ketogenică începând cu anul 2004, acumulând suficiente informații și experiență pentru a putea îmbunătăți variantele <tip> care circulă pe piață și pentru a oferi celor interesați modalități de a-și crea propriile meniuri și rețete. Veți găsi incluse în carte idei simple, dar eficiente, precum și modalitățile de evitare a celor mai frecvente greșeli”, explică Cristian Mărgărit, care s-a implicat pro bono în proiectul redactării cărții.

Lista cu alimente potrivite în dieta ketogenică, lista cu alimente interzise și cea cu alimente permise ocazional preced cele 85 de rețete propuse de autori. La rândul lor, acestea sunt împărțite în funcție de momentul din zi pentru care sunt potrivite – mic dejun, supe, fel principal și garniture, gustări, dulciuri, băuturi.

Potrivit Asociației pentru Dravet, tipărirea volumului a fost posibilă datorită donațiilor obținute de organizație la evenimentul Swimathon București 2014.

Asociația pentru Dravet și alte Epilepsii Rare a fost înființată în 2012. Printre proiectele pe termen lung ale asociației se numără susținerea și consilierea familiilor afectate, un acces mai bun la medicația de generație nouă, creșterea gradului de cunoaștere a formelor rare de epilepsie, prin organizarea de evenimente și conferințe, dar și prin crearea unui centru de zi pentru copiii cu epilepsie.

Aproximativ 40 de copii din România sunt cunoscuți ca suferind de Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, din cauza lipsei de informații și de fonduri pentru testare.

Printre proiectele asociației se numără campania „Elev în clasa I”, compensarea tratamentului cu Stiripentol dedicat pacienților cu Sindromul Dravet, precum și deschiderea centrului de zi și terapii „Există Speranță”. Mai multe detalii despre proiectele organizației sunt disponibile pe www.dravet.ro

Cristian Mărgărit este un susținător al vieții sănătoase și a tot ceea ce implică: nutriție, dietă, sport, relaxare. El este prezent la numeroase emisiuni de radio și televiziune și publică articole pe site-urile www.getfit.ro și www.cristianmargarit.ro.

În plus, este implicat în organizarea de evenimente sportive de masă și susține seminarii și workshop-uri de nutriție pentru companii.

În România, sunt aproximativ 200.000 de pacienți cu epilepsie, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, dar medicii cred că numărul acestora ar fi mai mare, de 300.000 până la 500.000.

Între 50 și 60 la sută dintre cazurile de epilepsie debutează înaintea vârstei de 16 ani, o criză unică, accidentală, putând să apară la 5 la sută din populație, susțin specialiștii. Crizele de epilepsie pot fi uneori confundate, în cazul bebelușilor, cu convulsiile febrile, care sunt destul de frecvente și deloc periculoase.

Epilepsia se situează pe locul al doilea ca incidență în cadrul categoriei de boli neurologice, după migrene. Un singur cuvânt reunește, de fapt, câteva zeci de sindroame epileptice, cu cauze, manifestări și evoluții diferite.

Unul dintre cele mai grave este Sindromul Dravet, cunoscut și sub numele de epilepsie mioclonică infantilă severă, care debutează în primul an de viață, afectează aproximativ unul din 20.000 de copii și este incurabil. În afară de crizele epileptice extrem de greu de controlat, este însoțită de cele mai multe ori de diferite alte manifestări – tulburări de dezvoltare, întârzieri în achiziția limbajului, instabilitate la mers.