Dezbatere pe bugetului statului în 2024 la ZF Live: Este un buget imprudent, nerealist, decuplat de realitățile economice

♦ „Este un buget electoral, cu riscuri mari” ♦ „Soluția este refacerea bugetului. Refacerea pe niște baze care să fie realiste, în concordanță cu situația actuală și cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluție, pentru că diferențele sunt destul de mari între proiecții și ce poate să ducă economia.”

Bugetul statului pentru anul 2024 este nerealist, cu venituri supraesti­mate și cheltuieli subes­ti­mate, similar cu bugetul pentru 2023, când încă din primele două luni s-a văzut că realitatea din teren este departe de proiecția bugetară, au spus cei trei economiști care au participat joi la dezbaterea pe buget de la emisiunea de business ZF Live.

„Soluția este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluție nu văd. Refacerea pe niște baze care să fie realiste, în concordanță cu situația actuală macro și cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluție, pentru că diferențele sunt destul de mari între proiecții și ce poate să ducă economia”, a spus Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School, la ZF Live, proiect susținut de Orange Business.

Mai mulți actori, inclusiv din mediul privat, au denunțat bugetul pe 2024. Confederația patronală Concordia, care face 30% din PIB-ul României a avizat negativ bugetului în Consiliul Economic și Social (CES), pentru că nu a existat nicio consultare cu mediul privat. De asemenea, joi a emis și Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, opinia preliminară asupra bugetului de stat și principala concluzie a fost că bugetul nu este realist, iar deficitul bugetar din 2024 ar putea chiar depăși deficitul de 6% din PIB din 2023.

Prudența ar fi trebuit să fie cuvâ­ntul de ordine pentru bugetul pe 2024, este de părere profesorul universitar Liviu Deceanu, de la facultatea de economie a Universității Babeș Bolyai din cluj-Napoca: „Cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanți, pentru cei care sunt implicați în această propunere de buget. Și, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate. Cred că era nevoie de mai multă prudență.”

Bugetul are multe crăpături prin care ar putea să ia apă, sunt de părere toți cei trei economiști, iar Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și profesor la ASE, remarcă prognoza unui avans al veniturilor cu 19 mld. lei  peste creșterea care vine din expansiunea economică, care, la rândul ei, este supraestimată. Cu alte cuvinte cel puțin, 19 mld. lei sunt mai degrabă dorințe decât bani pe care se poate baza guvernul.

„Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit și anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus față de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătățirea colectării.“

 „Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificați de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste”, a spus Ionuț Dumitru.

Cel mai probabil, mai adaugă Ionuț Dumitru, situația va decurge similar cu anul 2023 și încă din primele luni de execuție bugetară se va vedea că bugetul scârțâie: „Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari și cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuție bugetară. Cred că vor fi necesare corecții în execuția bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului”.

Bugetul și măsurile guvernului ar trebui să fie croite astfel încât să stimuleze mediul de business. În schimb, se întâmplă opusul, remarcă Liviu Deceanu: „În momentul de față cred că e cazul de prudență și e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Și mă gândesc aici și la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Și dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad”.

Liviu Deceanu, profesor la facultatea de economie din cadrul Universității Babeș Bolyai, Cluj-Napoca

► După părerea mea, cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanți, pentru cei care sunt implicați în această propunere de buget. Și, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate.

► Cred că era nevoie de mai multă prudență. Mă frapează faptul că pornim din start cu un deficit de 5% din PIB, în condițiile în care previziunile pot să nu se împlinească. Anul acesta vorbeam de o creștere economică, inițial poate de 4% în final și am avut o creștere economică de 2% deci după părerea mea, este un buget din nou mult prea optimist.

► Cred că era nevoie de mai multă prudență. Dar, repet, un an electoral înseamnă un an electoral, cu o euforie care până la urmă sigur se va deconta în 2025.

► Putem vorbi chiar de riscul de țară perceput al României, de faptul că este poate și un risc suveran în creștere. Trebuie să vedem și agențiile de rating cum vor reacționa. Mie mi se pare că ceea ce a subliniat anterior dl. Dumitru este esențial: avem de-a face cu incertitudine în general, în economia internațională și atunci când cuvântul cheie este incertitudinea și treaba asta se întâmplă deja de ani buni, prudenți ar trebui să fie regula de bază. Or, din păcate, nu avem această prudență.

► Noi putem vorbi aici nu numai de deficit, putem vorbi și de datoria publică, pentru că și aceasta a crescut. Ne îndatorăm tot mai mult. Sigur, nu suntem în acea zonă portocalie, roșie, de 70, 80, 90% din PIB, ca alte țări, dar suntem deja la 50%, iar noi știm că nu e important doar nivelul datoriei, cât și sustenabilitatea acestuia. Iar atât timp când nu ai un cashflow extraordinar, cât piețele îți cer dobânzi tot mai mari pentru a te împrumuta, e clar că nu mergem într-o direcție bună.

► În momentul de față cred că e cazul de prudență și e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Și mă gândesc aici și la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Și dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad.

► Peisajul nu este gri, așa cum a fost în anii 90, dar dincolo de asta este clar că în momentul de față deciziile de politică economică, tot ce înseamnă guvernarea nu lucrează pentru antreprenori, nu lucrează pentru companii și nu lucrează în folosul economiei.

Ionuț Dumitru, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) București, economistul-șef al Raiffeisen Bank

► La o primă privire, în timpul scurt avut la dispoziție, cred că este destul de clar că veniturile sunt mult supraestimate. Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit și anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus față de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătățirea colectării. Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificați de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste.

► Dacă ne uităm pe partea de cheltuieli, așa, la o primă evaluare, cheltuielile par la rândul lor subevaluare, în special pe zona de bunuri și servicii, care are o dinamică descrescătoare ca procent din PIB în anii următori și nu prea ne dăm seama de unde. De asemenea, dinamica cheltuielilor de personal, mai ales după 2025, în proiecția pe termen mediu, scad miraculos cheltuielile de personal până spre 7% din PIB și nu înțelegem care este rațiunea pentru care s-ar întâmpla lucrul ăsta.

► Aș spune că la o primă evaluare, mai degrabă scenariu de bază, cum îl numesc economiștii, ar trebui să fie un deficit bugetar în jur de 6,5% poate chiar mai sus de 6,5% din PIB.

► Aș spune că e posibil ca din primele luni de execuție bugetară de la an să vedem că ce ne-am programat acum e departe de realitate.

► Nu știm cum evoluează activitatea economică și riscurile, fără doar și poate, sunt foarte mari și la adresa creșterii economice. Vedem ce se întâmplă la nivel global, vedem aceste zone de război. Vedem o economie europeană foarte slăbită. Sunt semne de îngrijorare care ar trebui să ne îndemne la prudență în programarea bugetară.

► Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari și cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuție bugetară. Cred că vor fi necesare corecții în execuția bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului.

Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School

► Dacă acest buget ar fi făcut probabil luna septembrie a anului a acestui an, mi s-ar fi părut poate pe undeva aproape realist, în sensul de a avea o creștere economică de 3,4% da, o inflație poate aș fi pus-o puțin mai mare, dar în ultimul timp a scăzut destul de mult.

► Bugetul este construit pe o imagine perimată a economiei. Practic vedem că avem o încetinire a consumului. Ne uităm că în trimestrul al treilea vânzările cu amănuntul practic a avut o contribuție negativă la creștere a PIB.

► Deci practic vedem că previziunile pe acest an s-au menținut la 2% din PIB în jurul doi 2,3% din PIB, dar creșterea economică a acestuia este foarte posibil să fie puțin peste 1. Practic vedem că această imagine macro pe care ar fi trebuit să se construiască bugetul este deja perimată.

► Atunci când crești niște taxe, evident că îți tragi niște bani din economie și îți va afecta creșterea economică în mod evident. Deci creșterea economică nu poate să fie foarte mare, să ai și taxe mai multe și toate aceste lucruri să se îndeplinească simultan. Eu cred că aici este o mare problemă în construcția efectivă a bugetului pe partea de înțelegere cum anumite relații macroeconomice influențează datele bugetului?

► Soluția este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluție nu văd. Refacerea pe niște baze care să fie realiste, în concordanță cu situația actuală macro și cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluție, pentru că diferențele sunt destul de mari între proiecții și ce poate să ducă economia.