Derogări BNR de la regulamente pentru programul "Electorata" și conversia creditelor în valută

Banca centrală a publicat joi două proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele condiții de creditare, precum și Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor și determinarea și utilizarea ajustărilor prudențiale de valoare.

“Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și determinarea și utilizarea ajustărilor prudențiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operațiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudențiale a fost instituit în scopul contracarării practicilor tot mai răspândite prin care operațiunile de restructurare erau realizate în scopul eludării cerințelor prudențiale. Având în vedere faptul că acest regim ar putea crea impedimente în implementarea unor programe guvernamentale/ inițiative de natura celor amintite anterior, întrucât regimul respectiv impune o încadrare a performanței financiare a debitorului mai strictă decât cea anterioară restructurării și nu recunoaște efectele pozitive asupra performanței financiare rezultate în unor măsuri de genul celor amintite este necesară acordarea de exceptări pentru operațiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilități fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum și operațiunile în cazul cărora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoană fizică, expus la riscul valutar, se înlocuiește cu moneda în care debitorul generează fluxuri de numerar nete pozitive, în vederea eliminării acestui risc”, se arată în prezentarea unuia dintre proiectele de regulament.

Astfel, banca centrală propune exceptarea restructurărilor din programul “Electorata” și a conversiilor de credite în valută de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipulează că în cazul restructurărilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, băncile reevaluează, pentru scopurile următoarei operațiuni de clasificare a creditelor, performanța financiară a debitorului în condiții mai stricte față de cele avute în vedere anterior acestor operațiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi și/sau calitativi.

“Având în vedere că, în conformitate cu criteriile de eligibilitate, prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 46/2014, operațiunile de rescadențare se adresează debitorilor buni platnici, a căror solicitare nu trebuie legată automat de criteriul dificultăților financiare, este necesară instituirea aceluiași regim derogatoriu și pentru operațiuni ce decurg din aprobarea solicitărilor adresate creditorilor în temeiul Ordonanței de urgență nr. 46/2014. Același raționament de exceptare se susține și în cazul solicitărilor de conversie a unui credit în valută în moneda națională sau în moneda în care sunt denominate sau indexate sursele debitorului pentru rambursarea creditului”, mai notează BNR.

Banca centrală are în vedere exceptarea aplicării capitolelor III și IV din Regulamentul 16/2012, care privesc condițiile de creditare a persoanelor fizice și împrumuturile în valută, pentru restructurările din programul “Electorata” și conversia creditelor în valută.

Cele mai importante prevederi de la care se vor face derogări se referă la limitarea creditelor de consum la o perioadă de maximum 5 ani și cerința de a aduce garanții de 133% la împrumuturile de consum în valută.

Tot printre derogări vor figura și prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, care impuneau următoarele valori: a) pentru șocul pe curs de schimb – 35,5% la euro, 52,6% la franci elvețieni și 40,9% la dolari.

Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanță de urgență, denumită de presă “Ëlectorata”, pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

Băncile care au acordat credite în franci elvețieni au avut joi, la BNR, o întâlnire de lucru cu conducerea executivă a băncii centrale și cu cea a Asociației Române a Băncilor (ARB), pentru “a găsi o serie de soluții de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectați de turbulențele recente de pe piața financiară internațională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveției”, potrivit unui comunicat al BNR.

Astfel, cele trei părți au agreat o serie de soluții pe care băncile le pot oferi clienților individual, fără a fi limitate doar la acestea.

Măsurile vizează menținerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elvețieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei și/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elvețian sau flexibilizarea mecanismului de rescadențare și a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor “Electoratei” îmbunătățite.

Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative și întărirea protecției debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadențării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanții.

“Soluțiile sunt complementare. Fiecare bancă poate aplica un mix adecvat de soluții adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile și pentru creditele acordate în alte monede și pot fi optimizate de la caz la caz”, se precizează în comunicat.

Cele trei părți au agreat ca negocierea oricărei soluții să fie bine țintită către persoanele cu reale dificultăți la plata ratelor, să se bazeze pe o împărțire rezonabilă a costurilor ajustării, să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar, respectiv să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenți.

BNR transmite că nu există o singură situație general valabilă pentru care să fie aplicată o singură abordare general valabilă, astfel că multitudinea de situații individuale poate fi abordată cu soluții diferențiate.

Fiecare bancă va evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcție de veniturile acestora și de istoricul lor.

Referința pentru franc a scăzut joi cu 8,84 bani, la 4,2748 lei, de la 4,3632 lei miercuri, evoluția fiind determinată de deprecierea monedei elvețiene pe piețele externe, dar și de întărirea leului în raport cu euro.

Francul elvețian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveției.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elvețieni înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.

BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci care au acordat împrumuturi în franci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.