Deloitte: educația, nivelul de corupție și protecția mediului sunt principalele motive de îngrijorare pentru românii din generațiile Millennials și Z

Educația, dezvoltarea abilităților personale și profesionale, nivelul de corupție din mediul de afaceri și din politică, și protecția mediului principalele motive de îngrijorare ale românilor din generațiile Millennials și Z, notează studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2021 , realizat în 45 de țări din întreaga lume, inclusiv România .

Astfel, 37% dintre Millennials și 38% dintre cei din Generația Z indică educația și dezvoltarea abilităților personale și profesionale drept principal motiv de îngrijorare, în timp ce nivelul de corupție din mediul de afaceri și din politic a fost reclamat de 35% dintre Millennials, respectiv 30% dintre cei din Generația Z.

Rezultatele diferă în mare măsură de cele înregistrate la nivel global, conform cărora cele mai mari îngrijorări ale exponenților Generației Millennials sunt legate de menținerea stării de sănătate (28%), șomaj (27%) și protecție mediului (26%), în timp ce cei din Generația Z pun pe primul loc protecția mediului (26%), urmează de șomaj (25%) și de menținerea stării de sănătate.

„Preocupările tinerilor din Generațiile Millennials și Z s-au schimbat ușor în contextul pandemiei, atât în România, cât și la nivel global. Totuși, românii rămân mai ancorați în aspectele legate de situația financiară și, implicit, de carieră, decât media globală, dominată de preocuparea pentru protecția mediului, cel puțin în cazul Generației Z. Este salutar faptul că tinerii români sunt interesați de educație și de dezvoltarea abilităților personale și profesionale, însă este preocupant că majoritatea dintre ei nu consideră adecvat nivelul actual de acces la aceste resurse esențiale, nu doar pentru succesul lor individual, ci și pentru progresul nostru, ca societate”, spune Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Pandemia de COVID-19 a creat incertitudine cu privire la viitorul financiar al celor două generații, astfel că 44% dintre românii Millennials sunt stresați în cea mai mare parte a timpului, ușor peste media globală de 41%. În cazul Generației Z, 51% dintre respondenții din România spun că sunt stresați aproape permanent, comparativ cu media globală de 46%.

Cei mai importanți factori de stres sunt resimțiți mult mai intens în România în comparație cu media la nivel global, mai arată studiul.

Astfel, pentru Millennials, sursele principale de stres sunt situația financiară pe termen lung (61% în România vs. 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români vs. 46% la nivel global), locul de muncă și perspectivele de carieră (56% vs. 41%), starea de sănătate fizică și mentală (51% vs. 33%). Pentru Generația Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România vs. 47% global), urmat de aspectele ce țin de carieră (62% vs. 50%), situația financiară pe termen lung (58% vs. 48%) și starea de sănătate fizică și mentală (48% vs. 35%).

Conform studiului, în țara noastră, 80% dintre Millennials și 88% din cei din Generația Z spun că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a-și îmbunătăți viața proprie (față de 71%, respectiv 70%, la nivel global) și a comunității din care fac parte (68% dintre Millennials, 78% din Generația Z). La nivel global, procentele sunt mult mai mici, cu aproape 20 de puncte procentuale în cazul Generației Z. În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generații spun că au respectat recomandările autorităților în domeniul sănătății publice (mai mult de zece puncte procentuale peste media globală).

Ajuns la cea de-a zecea ediție, studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey a fost efectuat în rândul a peste 14.500 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 8.500 exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 45 de țări din întreaga lume. Printre intervievați sunt atât de angajați cu funcții executive în organizații mari, cât și persoane angajate pe bază de proiect (gig), voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ (în special în cazul celor din Generația Z).