Definiția expatului

“Am ajuns, ca organizație, la faza la care nu mai avem multe de adus din Cehia. Prin transformarea smart pe care o realizăm în distribuție suntem, oarecum, înaintea Cehiei. Suntem în curs de a realiza lucruri noi la nivelul întregului grup CEZ, lucruri pe care trebuie să le facem de unii singuri.” E cea mai mare schimbare pe care Ondřej Šafář o vede în România, la mai bine de șase ani de când a lucrat, pentru prima oară, în cadrul filialei locale a grupului ceh.
Šafář s-a născut în Cehia, fiind absolvent al Universității Tehnice din Praga; la scurt timp după absolvire, el a început să lucreze pentru CEZ: pentru o scurtă perioadă de timp în Cehia și mai apoi în România, Bulgaria și Turcia. El s-a întors acum în România preluând, de la 1 august, funcția de country manager al filialei locale și președinte al Directoratului CEZ România.
Grupul CEZ, activ pe plan local mai ales în zona Olteniei, a terminat primul semestru din 2018 cu un EBITDA (profit operațional înainte de taxe, deprecieri și amortizări) de 15,5 milioane de euro din vânzarea de energie, de patru ori mai mare față de perioada similară a anului trecut, potrivit ZF. În timp ce profitul din vânzări al CEZ a crescut substanțial în România, datele de la bursa de energie OPCOM arată că prețul spot al electricității pe Piața pentru Ziua Următoare (principala platformă locală de tranzacționare a energiei) a scăzut în primul semestru al anului cu 23% față de perioada similară a anului trecut, până la o medie de 36,6 euro/ MWh. Această scădere este de fapt o revenire a pieței la normal după criza din iarna anului 2017.
CEZ este și unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției și furnizării de energie electrică, cu un portofoliu format din 1,3 milioane de consumatori, cea mai mare parte casnici. CEZ este activ în România prin intermediul mai multor companii. Cele mai mari rămân însă CEZ Vânzare, care se ocupă de furnizarea energiei electrice, și CEZ Distribuție. Dincolo de aceste două firme, CEZ mai controlează companii active în domeniul energiei eoliene și al energiei hidro. Pe partea de distribuție a energiei electrice, compania a terminat primul semestru al anului cu un EBITDA de 31 de milioane de euro, în scădere cu 8% față de perioada similară a anului trecut. Rezultatul a fost afectat de costuri fixe mai mari, mai ales cele legate de salarii și mentenanță. Pe partea de producere a energiei electrice, cehii de la CEZ sunt cel mai mare investitor în energia regenerabilă din România, fiind proprietarii parcului Fântânele-Cogealac din Dobrogea, a cărui capacitate instalată este de 600 MW. Cele 240 de turbine eoliene au avut în prima jumătate a anului o producție de 0,6 TWh (circa 2,4% din consumul națioanal de energie), cu 8% mai mică față de cea din primele șase luni ale anului trecut din cauza unor condiții meteo mai puțin favorabile.
„Cunosc piața locală încă din 2005, de când CEZ a intrat pe aceasta prin achiziția Electrica Oltenia. Atunci am început experiența muncii în țări străine”, descrie Ondřej Šafář piața locală. Acesta îl succede la conducerea CEZ în România pe Martin Zmelik, care a coordonat afacerile grupului ceh în perioada 2010-2018.
În afară de rolul de country manager al CEZ România, Šafář mai poartă și titlurile de inginer electrotehnist și doctor al Universității Tehnice din Praga. Mărturisește că a studiat electrotehnica urmând modelul părinților săi, care au studiat aceeași disciplină: „Când a trebuit să mă decid dacă să merg înspre finanțe sau către acest domeniu tehnic, am făcut-o luând în calcul «moștenirea» de familie”.
A decis însă să nu își înceapă cariera lucrând în compania tatălui său, care activa tot în domeniul energetic: „Eram tânăr la acea vreme, nu îmi doream să stau în fața unui ecran și să fac calcule sau proiecte, voiam să intru în contact cu oamenii”.
Primul contact cu CEZ a venit la scurt timp după ce obținuse prima slujbă la o companie de distribuție din apropierea capitalei Praga, atunci când aceasta a fost achiziționată de CEZ. „Nu m-am dus direct la CEZ, dar compania la care lucram a devenit CEZ în doar câteva luni. Am fost unul dintre ultimii angajați ai companiei înainte de preluare”, povestește el.
CEZ începuse expansiunea în străinătate și, potrivit lui Šafář, la acea vreme, oamenii credeau că un job în sectorul energetic e un job pe viață, așa că foarte mulți își puneau întrebări vizavi de rolul lor în noua formulă a companiei. „Se întrebau unde va fi locul lor în noua structură și nimeni nu voia să lucreze peste hotare.”
Situația a stat diferit pentru el, fiindcă șeful său din perioada respectivă căuta pe cineva care să ajute la stabilirea businessului în România și să înceapă tradingul de electricitate și zona de predicții, adică sectorul de activitate în care lucrase Šafář în Cehia. L-a întrebat dacă ar fi interesat de această funcție, iar el a răspuns pozitiv. „Lucrurile stăteau mult mai bine aici decât reieșea din imaginea României peste hotare. Imaginea era extrem de proastă, iar oamenii mă întrebau dacă nu mi-e teamă să vin aici. Când am ajuns în București și am parcurs drumul de la aeroport spre centrul orașului, am văzut mai multe mașini de lux decât văzusem vreodată în Praga”, își amintește cehul.
Pentru el, contactul cu România a fost o experiență extrem de interesantă – „eram tânăr, aveam 26 sau 27 de ani. Am ajuns la Electrica Oltenia, pe care de-abia o achiziționasem, și am făcut cunoștință cu oameni care lucrau pentru companie de 25 de ani. Îmi spuneam: «Ce caut eu aici? Oamenii ăștia lucrează în sectorul energetic de când sunt eu născut»”.
Își amintește că primul său salariu a fost de sub 1.000 de euro, iar venirea în România i-a adus și dublarea veniturilor. Country managerul CEZ spune că nu a venit însă aici pentru bani, ci pentru experiență: „Eram tânăr, voiam să învăț ceva nou, să îmi dovedesc că pot duce la capăt ceva mai dificil. Și pe atunci de-abia absolvisem facultatea, câștigam oricum mai mult decât puteam cheltui”.
Ondřej Šafář descrie perioada petrecută în România drept una cu multe provocări, pentru că situația era una nouă și pentru CEZ: „Vorbim despre o companie unde acționar majoritar este statul, iar acelea erau primele achiziții în străinătate. Eram un grup de 10 persoane în România, iar responsabilitatea noastră era de a transforma o companie de stat în ceea ce avem acum. Mergeam la birou și sâmbăta sau duminica, alături de alți expați, și discutam ce și cum să facem”.
Cât de complex a fost, însă, procesul de restructurare a producătorului din Oltenia? „A fost dificil, dar am abordat subiectul cu multă înțelegere. Spre exemplu, unul dintre primele lucruri pe care le-am pus la punct a fost realizarea unui pachet de beneficii pentru cei care alegeau să plece din companie, le ofeream mult peste ceea ce reprezenta obligația legală sau chiar cea negociată prin contractul colectiv de muncă. Am căutat soluții care să ajute ambele părți implicate”, spune cehul.
Cel mai dificil i-a fost să înțeleagă că experiența acumulată în Cehia nu se aplică și în alte părți. A fost foarte important să audă semnalele de alarmă venite de la oamenii cu experiență locală, chiar dacă în sectorul energetic există structuri ierarhice bine definite: „Dacă cineva cu o funcție de conducere spunea ceva, toți ceilalți îl urmau, chiar în condițiile în care știau că urmează un dezastru”.
Pe de altă parte, crede cehul, e foarte ușor ca cineva să lucreze într-o companie și doar să execute ordine, pentru că nu poartă responsabilitatea rezultatelor. „Însă de-a lungul timpului unii oameni vor ajunge să aprecieze mai mult când construiești ceva pentru viitor. Unii vor părăsi compania, fără să vrea să accepte ceea ce faci, dar cei care vor rămâne te vor aprecia.”
După trei ani petrecuți la Craiova, Ondřej Šafář s-a mutat în județul Constanța, unde a coordonat construcția parcului eolian Fântânele – Cogealac. „Când am început construcția parcului eolian, producția de energie eoliană din România nu depășea 2 MW, generată de câteva eoliene la mâna a doua aduse din Germania de câțiva indivizi, erau mai mult proiecte dezvoltate ca hobby”, își amintește el. „Am venit în România fără a avea niciun fel de experiență locală, nici măcar legislația nu era bine pusă la punct. Sunt multe lucruri pe care a trebuit să le definitivăm alături de autorități și acționari.”
Atunci când CEZ a luat decizia să investească 1,1 miliarde de euro în cel mai mare proiect eolian din România și din Europa, comunele Fântânele și Cogealac din Constanța au ținut titlurile ziarelor din întreaga Europă. În perioada 2009-2013, proiectele eoliene au atras mai bine de 4,5 miliarde de euro în România, fiind de departe cel mai important business care a prins avânt, la propriu și la figurat, în anii crizei. CEZ a finalizat această investiție în 2012, dar povestea eoliană de succes a durat puțin pentru că, la presiunea industriei, guvernul s-a văzut forțat să reducă schema de sprijin pentru a proteja locurile de muncă. Din vara anului 2013, investițiile au înghețat, iar de la număratul banilor făcuți din bătaia vântului investitorii au început să contabilizeze pierderile. În 2014, de pildă, CEZ a înregistrat o pierdere de 871,6 milioane de lei din operațiunile locale, aproape 744 de milioane de lei venind doar din reevaluarea proiectului eolian. Odată cu retragerea din marile proiecte, CEZ s-a concentrat pe activitatea de bază, pe distribuția de energie și pe recalibrarea costurilor.
După finalizarea construcției parcului eolian, Ondřej Šafář a trecut Dunărea, preluând coordonarea activității de distribuție în Bulgaria; trei ani mai târziu, în 2015, a ajuns în Turcia la conducerea Sepaș Enerji, companie turcă membră a grupului CEZ.
Despre timpul petrecut în Turcia spune doar că a fost surprins să vadă cât de repede se poate schimba o țară. „Acolo lucrurile nu merg în direcția bună, există jurnaliști în închisori și alte lucruri care nu sunt bune pentru dezvoltarea societății.” El este de părere că atunci când ești expat, e important să schimbi țara în care lucrezi și poziția pe care o ocupi, altfel nu te mai poți numi expat. Statutul de expat revine cu anumite responsabilități: „Ca expat, trebuie să aduci cunoștințe și experiență din alte țări sau de la sediul central, trebuie să ai o perspectivă nouă asupra situației. În primul an vei învăța caracteristicile pieței, pentru ca ulterior să îți aduci propria contribuție; dacă stai prea mult în aceeași țară, te vei uita la ceva ce chiar tu ai creat și nu vei mai avea idei noi”.  Mai mult, statutul de expat presupune costuri mai mari din partea companiei pentru care acesta lucrează, așa că, potrivit lui, „nu are rost să îl mai plătești o dată ce devine «localnic». În mod ideal, nu trebuie să stai mai mult de trei ani pe aceeași poziție și mai mult de șase ani în aceeași țară”.
Pe de altă parte, sacrificiile sunt direct proporționale cu acest statut, „Prețul plătit pentru carieră este faptul că nu am o familie”, spune country managerul CEZ râzând. „Nu sunt cel mai bun exemplu în ceea ce privește echilibrul dintre muncă și viața personală. Mutarea la fiecare trei ani în altă țară nu a fost ceva care m-a ajutat să întemeiez o familie.”
Recunoaște că a primit oferte de la alte companii de-a lungul perioadei petrecute anterior în România, dar nu a fost niciodată interesat de acestea. „Am spus întotdeauna că nu ar fi cinstit să discut sau să negociez condițiile, pentru că nu sunt pregătit să părăsesc CEZ. Pentru mine sunt mai importante provocările decât condițiile oferite, așa că nu m-ar interesa dacă cineva mi-ar oferi un salariu de două ori mai mare pentru un job plictisitor.” Care este, atunci, jobul său de vis? „Acela în care mă trezesc dimineața și de-abia aștept să ajung la muncă.”
Ce îl fascinează la sectorul energetic? „Energia e peste tot, e ceva de care ai nevoie. Cu toții s-au obișnuit cu energia și uneori nu o mai observă, dar ai nevoie de ea pentru orice.” În ceea ce privește viitorul, el este de părere că sectorul energetic va trece printr-o serie de transformări semnificative prin care oamenii vor ajunge să producă ei energie, să fie mult mai independenți și va fi nevoie de noi tehnologii, de noi sisteme și personal care să întrețină aceste procese. „Vorbim despre un sector care va deveni foarte important, așa cum era cel al telecomunicațiilor în anii ’90, atunci când s-a trecut de la liniile fixe la telefonia mobilă. Sigur, oamenii neimplicați vor crede că e un domeniu plictisitor, dar nu e deloc așa.”
Chiar dacă electricitatea va deveni, la un moment dat, un bun pentru care oamenii nu vor mai plăti bani, fiind produsă chiar de consumator din surse regenerabile, procesul de producție în sine va necesita o serie de servicii. Prin urmare, principala preocupare a companiilor nu va mai fi vânzarea de energie electrică, ci oferirea acelor servicii pentru clienți. Un alt concept ce ar putea fi implementat în viitor este cel de rezervare a capacității – oamenii nu ar mai plăti pentru consumul efectiv, ci pentru cantitatea de energie electrică pe care ar putea-o consuma în caz de nevoie. „Responsabilitatea companiilor de distribuție va fi de a se asigura că rețeaua poate fi folosită atunci când consumatorul are nevoie de ea”, explică Šafář.
Referindu-se la provocările companiei în perioada următoare, Šafář a vorbit de transformarea businessului de distribuție: „E doar o chestiune de timp până ce sectorul se va schimba de la modelul actual, cu o centrală într-o parte și consumatorul în cu totul altă parte, la un model bazat pe generarea distribuită (generarea de energie electrică în apropierea locului de consum al acesteia – n.red.)”. Šafář anticipează că în viitor nu vom mai transfera cantități mari de energie de la centrale la consumatorii finali, dar vom fi în continuare responsabili de asigurarea echilibrului în consum. „Am început în urmă cu trei ani cu automatizarea mai multor procese, colectăm o cantitate mare de date în acest sens și următorii pași vor avea în centru digitalizarea proceselor.”
Una dintre problemele sectorului energetic este lipsa de predictibilitate – există multe norme, iar acestea se modifică, prin urmare există numeroase discuții la nivelul Uniunii Europene cu privire la cum pot fi susținute energiile regenerabile. „Când eu eram tânăr, puteai face predicții pe 20 de ani, dar acum e foarte dificil să anticipezi ce se va întâmpla în 3-4 ani”, remarcă cehul.
El spune că România este, în acest moment, o piață cu adevărat competitivă, iar asta înseamnă că se va trece de la vânzarea produsului la vânzarea serviciilor. „Următorul model de business nu se va baza pe oferirea celui mai mic preț clienților, ci mai degrabă pe consultanță în ceea ce privește optimizarea consumului și integrarea proceselor de producție prin panouri solare sau baterii – e vorba de găsirea unui mix care să fie benefic pentru client sau pentru mici comunități. Vorbim de lucruri care se vor petrece în 5-10 ani și facem ceea ce este necesar pentru a fi pregătiți la acel moment.”
Revenind la calitățile sale de lider, Šafář menționează stabilitatea sa emoțională, care reprezintă atât punctul său forte, cât și pe cel slab: „Nu mă supăr repede, nu devin emotiv, ceea ce este un lucru bun, pentru că atunci când vine o criză rămân calm, dar pe de altă parte este un lucru negativ pentru că oamenii din jurul meu, dacă nu mă cunosc cu adevărat, au impresia că nu iau lucrurile în serios“.
Șeful CEZ mai crede că succesul depinde de modul în care angajații înțeleg și sunt entuziasmați de proiectele companiei. „E o schimbare culturală importantă – avem electricieni cu mare experiență, și va trebui să transpunem experiența acestora în date. Oamenii trebuie să creadă, cu adevărat, că viitorul înseamnă digitalizare. Din acest punct de vedere, e extrem de important ca cei din management să fie primii care se arată încrezători în strategia companiei.”
Cehul spune că îi place să vadă cum oamenii din jurul său cresc, cum devin mai buni. „Nu știu dacă e chiar scopul meu în viață, s-ar putea să fie totuși cuvinte prea mari, dar e extrem de important să văd cum oamenii sunt surprinși, uneori, de ceea ce chiar ei au realizat, lucruri pe care nu credeau că le vor realiza vreodată. La 40 de ani, ar fi cam mult să spun că sunt mentor pentru alții. Dar e important ca oamenii să înțeleagă, așa cum am făcut-o și eu la începutul carierei, că nu știi totul și că nu poți să știi totul, de aceea trebuie să te poți baza pe oamenii din jurul tău; în 99% din cazuri, oamenii din jur se pricep mai bine la ceea ce fac ei decât m-aș pricepe eu, iar asta e extraordinar.”
Programul său dintr-o zi obișnuită de lucru nu variază prea mult: ajunge la birou, verifică e-mailurile și programul, după care urmează întâlnirile. E pasionat de sport și spune că aleargă pentru că „toată lumea aleargă în ziua de azi”.
Dacă ar trebui să aleagă între o carieră de succes în fotbal și una de succes în afaceri, Ondřej Šafář nu ar sta pe gânduri și ar opta pentru rolul său actual: „Atunci când ești CEO, ești mai aproape de lumea reală, creezi lucruri de valoare; când ești fotbalist, totul e spectacol”. 

La 1 august 2018, Ondřej Šafář a preluat activitatea CEZ in Romania, devenind noul country manager și președintele Directoratului CEZ Romania.
Ondřej Šafář s-a alăturat echipei CEZ în aprilie 2004, iar în noiembrie 2005 ajungea în Oltenia pentru a se alătura colegilor din grupul CEZ în România. În cadrul unui mandat de 7 ani, s-a ocupat de construcția propriu-zisă a Parcului Eolian Fântânele-Cogealac, dar și de managementul facilităților de producere a energiei regenerabile – hidro și eoliană – sau de coordonarea CEZ Vânzare.
Inginer electrotehnist, doctor al Universității Tehnice din Praga, Ondřej Šafář este un bun cunoscător al piețelor de energie din Balcani. În ultimii trei ani și jumătate, el a condus Sepaș Enerji, companie turcă membră a grupului CEZ, anterior coordonând operațiuni ale grupului în Bulgaria și România.
Grupul CEZ este activ în România prin intermediul mai multor companii. Cele mai mari rămân însă CEZ Vânzare, cea care se ocupă de furnizarea energiei elec­trice, și CEZ Distribuție. Potrivit datelor publicate de companie în raportul său anual din 2016, CEZ Vânzare a avut un business de 1,4 miliarde de lei, iar CEZ Distribuție a înregistrat vânzări de 787 de milioane de lei. CEZ mai controlează companii active în domeniul energiei eoliene și al energiei hidro, fiind și cel mai mare proprietar de eoliene din România, după o investiție de peste un miliard de euro într-un proiect de 600 MW în Dobrogea.

Sfaturi pentru tinerii manageri

1. Să nu le fie teamă să-și asume riscuri.

2. Să nu meargă cu mulțimea, să încerce să facă lucrurile diferit de restul lumii.

3. Să fie autentici.

4. Să asculte oamenii.

5. Să încerce, în primul rând, să înțeleagă situația.

6. Să se bucure de ceea ce fac. Nu contează dacă lucrezi în sectorul energetic sau în cel bancar, vei avea întotdeauna oameni cu care să interacționezi.

7.Să aleagă cu grijă oamenii din jurul lor.

8. Să călătorească, pentru că asta se traduce în experiență și noi perspective.

9. Să găsească un hobby, ceva care le place în afara orelor de muncă.

10. Să fie de încredere.