Deficitul de apă pune pe jar Polonia și Ungaria

Polonia are nevoie de o strategie de securitate a apei, deoarece deficitul de apă afectează tot mai mult economia, agricultura, infrastructura și crește riscurile de incendii, avertizează Federația Antreprenorilor Polonezi (FPP), scrie 300gospodarska.pl.

Un alt incendiu major recent din zona Varșoviei a scos din nou în evidență problema secetei hidrologice.

Potrivit FPP, deficitul de apă nu mai este doar o problemă de mediu, este și o chestiune de securitate națională, reziliență economică și protejarea infrastructurii critice. Apa începe să fie tratată ca o resursă strategică. Aceasta înseamnă că importanța sa pentru stat poate fi comparată cu cea a energiei, securității digitale sau infrastructurii critice.

„Securitatea apei devine una din dimensiunile cheie ale securității naționale în prezent. Polonia intră într-o perioadă în care deficitul de apă începe să afecteze nu doar mediul, ci și economia, securitatea alimentară, funcționarea infrastructurii critice și capacitatea de a răspunde la crize. Incendiile recente sunt un semn clar de avertizare că avem nevoie de o strategie de reziliență la apă“, subliniază Marek Kowalski, președintele FPP.

Polonia are unele dintre cele mai mici resurse de apă din UE, iar acest lucru se traduce printr-o susceptibilitate mai mare la secetă, randamente reduse, probleme legate de disponibilitatea apei și un risc mai mare de pierderi în timpul fenomenelor meteo extreme.

Lipsa unei politici cuprizătoare în domeniul apei duce la pierderi economice semnificative.

Potrivit Institutului Economic Polonez, pierderile agricole cauzate de secetă se ridică la aproximativ 6,5 miliarde de zloți (1,53 miliarde de euro) anual.

În plus, conform datelor Agenției de Restructurare și Modernizare Agricolă (ARiMR) și Oficiul Suprem de Audit, ajutorul public pentru fermieri în urma pierderilor cauzate de secetă se ridică la aproximativ 600 milioane de zloți anual.

Sectorul asigurărilor suportă de asemenea costuri semnificative.

Plățile de despăgubiri pentru dezastre naturale se ridică la aproximativ 3,7 miliarde de zloți anual.

Problema se extinde dincolod e agricultureă și efectele dezastrelor naturale. Aproximativ 313 milioane de metri cubi de apă se pierd anual în rețelele de alimentare cu apă. Aceasta se traduce în pierderi de aproximativ 172 milioane de zloți anual.

„Nu mai putem trata gestionarea doar ca pe un domeniu al politicilor de mediu. Apa devine o resursă strategică, la fel ca energia sau securitatea digitală.

Astăzi, avem nevoie de un ‘scut albastru’ polonez-un program de investiții pe termen lung și o coordonare eficientă a acțiunilor statului, administrațiilor locale și întreprinderilor“, adaugă Marek Kowalski.

Federația subliniază necesitatea numirii unui plenipotentțiar guvernamental pentru reziliență în domeniul apei. Acesta ar coordona activitățile administrației publice, mediului de afaceri, științei și societății.

Ungaria se confruntă la rândul său cu o criză a apei fără precedent.

Criza are mai multe cauze, printre care campania fostului guvern condus de Viktor Orban de atragere de fabrici chineze de baterii poluante și mari consumatoare de apă pe plan local, conform cepa.org.

Noul lider al țării, Peter Magyar, are în faîă o urgenîă de mediu imediată, caracterizată de o secetă severă la nivel național și niveluri extrem de scăzute ale apei.

Ministrul maghiar al mediului, Laszlo Gajdos, a avertizat recent că schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințară viitoare, ci o problemă economică și de sănătate actuală la care guvernele trebuie să se adapteze.

El a subliniat că strategia Ungariei în domeniul apei a ajuns la punct de cotitură istoric, notează agraszektor.hu.

„Nu ne mai putem preface că această este o problemă temporară, deoarece schimbările climatice cauzează perioade permanente de deficit de apă în Ungaria“, a avertizat acesta.

România este la rândul său afectată frecvent de secetă severă, iar producțiile agricole au fluctuații importante din cauza lipsei apei.