Deficitul comercial cu bunuri al României pe primele nouă luni din 2019 a ajuns la 12 mld. euro, în creștere cu 17%
Exporturile de bunuri au fost de 51,8 miliarde de euro, plus 2%, iar importurile au cresut cu 5,1% ajungând la 63,8 miliarde de euro.
Exporturile de bunuri au fost de 51,8 miliarde de euro, plus 2%, iar importurile au cresut cu 5,1% ajungând la 63,8 miliarde de euro.
România a exportat bunuri în valoare totală de 51,8 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creștere cu 2% față de perioada similară din 2018. În același timp, importurile de bunuri au ajuns la 63,8 miliarde de euro în perioada ianuarie- septembrie 2019, în creștere cu 5,1% față de perioada similară din 2018, arată datele INS.
Prin urmare, deficitul comercial la comerțul extern cu bunuri a ajuns la valoarea de circa 12 miliarde de euro în primele 9 luni din an, în creștere cu 17% față de perioada similară din 2018 (adică cu mai mult de 2 mld. euro).
Analiștii economici spun că deficitul comercial la bunuri împreună cu deficitul bugetar vor avea nevoie de finanțare, iar datoria publică va crește în continuare.
„Va conduce la o creștere a deficitului de cont curent probabil și trebuie finanțat, în același timp cu deficitul bugetar. Practic au fost foarte multe cheltuieli, 70% din cheltuielile bugetului de stat sunt salarii și pensii, iar asta se duce în consum. A fost o creștere prea bruscă, companiile nu s-au ajustat și cererea suplimentară s-a ajustat prin importuri“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
De asemenea, economistul Aurelian Dochia explică faptul că veniturile populației au crescut la un ritm mult mai puternic decât creșterea economică. Astfel, surplusul de cerere din creșterea consumului a fost acoperit prin importuri.
„Așa cum am spus de mai multe ori, înseamnă o vulnerabilitate suplimentară pentru România, pentru că acest deficit comercial trebuie să fie plătit de undeva. Evident că în cea mai mare parte finanțarea vine din împrumuturi. Creșterea cea mai mare a datoriei publice este în domeniul bugetului public. Mecanismul este de câțiva ani de zile și are în esență drept cauză principală politica de creștere rapidă a veniturilor. Producția nu a crescut în același ritm. Chiar și cu o creștere de 5% (a PIB – n. red.), vedem că veniturile au crescut și cu peste 20% în anumite sectoare, media fiind de 10%. Toată diferența între creșterea PIB și a veniturilor te aștepți să o vezi în creșterea deficitului“, a declarat el pentru ZF.
În ceea ce privește avansul importurilor, datele statistice arată că cele mai mari creșteri ale importurilor din primele nouă luni din 2019 față de perioada similară din 2018 au fost înregistrate la următoarele categorii: produse chimice (o creștere de 11,2%, până la 8,5 mld. euro), alimente și animale vii (Ă10,4%, până la 4,8 mld. euro), articole manufacturate diverse (Ă11,1%, până la 7,2 mld. euro) și combustibili (Ă9,1%, până la 4,8 mld. euro).
Deficitul comercial la bunuri se ajustează într-o mică măsură prin excedentul comercial pe servicii, însă nu destul cât să echilibreze balanța comercială a României. Datele BNR indică un excedent comercial al serviciilor de 5,8 mld. euro pe primele opt luni din acest an.
„În momentul de față anul 2019 este jucat, nu se mai pot produce modificări semnificative. Chiar dacă serviciile s-au descurcat bine, au avut o performanță bună, structura serviciilor este în bună parte legată de servicii de transport, iar dacă economia europeană încetinește și transportuile încetinesc“, mai comentează Aurelian Dochia.