Declinul unui imperiu: În criză de identitate, Microsoft caută un succesor pentru Steve Ballmer. Compania cumpără divizia de telefoane Nokia
Microsoft, nume sinonim până acum câțiva ani cu inovarea, progresul și democratizarea computerului, încă nu și-a găsit locul în noua ordine a pieței IT, transformată de revoluția mobilă, rețelele de socializare online și înflorirea serviciilor de cloud.
Deși și-a menținut performanțele financiare solide, compania nu a reușit să se adapteze suficient de rapid la migrarea consumatorilor către mobilitate – smartphone-uri și tablete – sau la mișcările din publicitatea online, unde Facebook a revendicat rapid o felie importantă din bugete. Totodată, compania nu a profitat din plin de poziția solidă construită în zona serviciilor destinate companiilor prin platforme precum Windows și Office, reacționând relativ târziu la tranziția centrului de greutate al pieței enterprise către „cloud„, fapt care a permis ascensiunea rivalilor.
STEVE BALLMER, ANGAJATUL CU NUMĂRUL 30 AL MICROSOFT ȘI PRIMUL MANAGER PUR-SÂNGE ADUS DE BILL GATES, a petrecut primii 20 de ani în companie construind un veritabil monopol și răspândind software-ul Microsoft pe 97% din PC-urile din întreaga lume. Gates și Ballmer au format un cuplu aparent de neoprit, completând-se reciproc și luptând cu toate armele pentru a promova și proteja Windows, Office și celelalte produse ale companiei. În cei 13 ani care au urmat, cu Ballmer trecut în poziția de CEO, Microsoft a încercat fără succes să caute un nou hit, să regăsească succesul răsunător, și s-a regăsit de mai multe ori într-o situație deloc familiară: aceea de challenger, de concurent care a ratat startul si trebuie să vină din urmă, de combatant depășit tactic de inamici.
Ballmer, în vârstă de 57 de ani, din care mai bine de 30 petrecuți la Microsoft, a anunțat săptămâna trecută că se va retrage, în termen de 12 luni, din funcția de CEO al celui mai mare dezvoltator de software din lume. În timpul carierei sale, Microsoft a transformat computerul într-o unealtă regăsită în fiecare gospodărie, apoi a monetizat fără scrupule produsul, în mare măsură datorită talentului de vânzător al lui Ballmer. Cunoscut pentru tacticile agresive de negociere și prezența energică, impresionantă, de intimidare, Steve Ballmer a devenit o personalitate respectată în Silicon Valley, a conservat monștenirea lui Bill Gates, modernizând Windows-ul pentru o nouă eră, și a patronat mutări de mare succes ale Microsoft, precum dezvoltarea consolei de jocuri video Xbox sau preluarea Skype.
Finalul mandatului său de CEO este însă marcat de o listă lungă de oportunități ratate, de la smartphone-uri și tablete la evoluția motoarelor de căutare pe internet. În ciuda faptului că a dezvoltat relativ devreme diverse produse orientate în aceste direcții, Microsoft nu a mai reușit să „scoată„ niciun hit.Deși Microsoft a dat dovadă de viziune, vorbind încă din anul 2000 despre o tranziție dincolo de PC, compania a fost eclipsată de ascensiunea Apple și Google în zona de consum, dar și de tranziția companiilor către modelul cloud, în defavoarea tradiționalelor stații de lucru echipate cu software complex, scump, instalat și rulat local.
PRESTAȚIA LUI BALLMER CA ȘI CEO NU A FOST NICI PE PLACUL ACȚIONARILOR. O investiție de 1.000 de dolari în acțiuni Microsoft la începutul mandatului său a generat un randament negativ de minus 13% până în prezent, potrivit calculelor Bloomberg, care includ dividendele acordate între timp. O investiție de valoare similară în acțiuni Microsoft în 1986, anul listării companiei la bursă, ar valora acum 554.464 dolari.
„Microsoft a avut o cursă nebună timp de 30 de ani, dar este prea mult să te aștepți ca Steve, mai degrabă un CEO-custode decât un lider vizionar, să aducă Microsoft la următorul nivel„, comentează pentru Bloomberg Michael Cusumano, profesor de management la Massachusetts Institute of Technology.