Deceniul pierdut al managerilor români
Ultimii cinci ani au schimbat semnificativ aspirațiile factorilor de decizie din companii. Au trecut de la extaz la agonie și au ajuns acum să aprecieze lucrurile simple, precum păstrarea clienților sau stagnarea businessului. Tot cu acestea ar trebui să se mulțumească și cinci ani de-acum încolo. Revenirea se vede, dar e gri și e departe.

Cea de a patra ediție a raportului Deloitte Central Europe CFO Survey, care cumulează răspunsurile a 668 de directori sau experți financiari de top din companii importante din România, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Albania și țările baltice, indică un mediu financiar instabil și reduce resursele de optimism pe care le încercau țările din regiune.

DACĂ REUȘESC SĂ ÎȘI MENȚINĂ CLIENȚII ȘI SĂ ȚINĂ COSTURILE SUB CONTROL, dacă pot să aibă cât de cât acces la credite și la echipe talentate, dacă trec de încă un semestru fără scăderea businessului și dacă însăși economia țării doar stagnează, se cheamă că e bine spre foarte bine. Acestea ar fi câteva dintre concluziile desprinse din studiul făcut de Deloitte printre directorii financiari din Europa Centrală și de Est în primăvara acestui an, Deloitte Central Europe CFO Survey, care cumulează răspunsurile a 668 de directori sau experți financiari de top din companii importante din România, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Albania și țările baltice.

SENTIMENTUL GENERAL AL MANAGERILOR DIN EST, AȘA CUM ESTE REFLECTAT DE STUDIUL DELOITTE, arată că aceștia sunt obișnuiți cu businessul în valuri de foarte bine și foarte rău, așteptând o oarecare echilibrare pentru perioada următoare. Îndemnul companiei de consultanță către directorii financiari din țările est-europene este să fie realiști, deoarece o creștere economică susținută nu va avea loc mai devreme de 2017. Compania a identificat cinci motive din cauza cărora revenirea economică întârzie să apară atât la nivel global, cât și în CEE: 1. Peste tot în lume băncile nu mai funcționează cum trebuie și nu acordă împrumuturi către sectorul corporate sau către populație; 2. Programele de austeritate pe care multe guverne din Europa de Est le au în derulare nu conțin componente care să aducă creștere, ceea ce agravează de fapt problemele de dezvoltare din state precum Cehia, Bulgaria sau România; 3. Consumatorii sunt nefericiți peste tot în lume, nu numai în estul Europei. Oamenii sunt speriați de șomaj, de taxele din ce în ce mai mari, de serviciile sociale tot mai proaste și de faptul că pensiile își pierd valoarea; 4. Companiile nu cheltuiesc, iar companiile din zona euro stau pe rezerve de 1,5 trilioane de euro pentru că nu sunt destul de încrezătoare să investească, să facă achiziții sau să angajeze oameni; 5. Exporturile s-au prăbușit în toate țările din regiune, dar în special în România. Deloitte estimează o revenire ușoară a exporturilor în acest an, de 2%, dar chiar și asta presupune că ar exista o creștere și o stabilitate semnificative în zona euro, în special în Germania. Oare?

TABLOUL GENERAL ÎN CARE BĂNCILE, GUVERNELE ȘI CORPORAȚIILE NU DAU DRUMUL LA BANI, IAR CONSUMATORII SE LUPTĂ CU SUBȚIEREA ECONOMIILOR, lipsa de perspective și creșterea șomajului este unul destul de deprimant. Consultanții îl descriu mai frumos însă și îi spun „sub presiune„. Ultimul trimestru din 2012 a fost foarte dificil pentru economia globală, cu scăderi raportate de aproape toată Europa de Est, în frunte cu Polonia și Ucraina. Începutul lui 2013 a dat semnale contradictorii, ceea ce se reflectă și în rezultatele studiului făcut de Deloitte. Compania de consultanță remarcă faptul că, de exemplu, răspunsurile unora dintre directorii financiari (cum ar fi cei din Cehia, Slovacia și Lituania, care consideră împrumuturile bancare drept cea mai atractivă sursă de finanțare) sunt subiective și reflectă exclusiv interesul de moment pentru creditare sau anumite relații preferențiale cu băncile.

Chiar dacă CEE este pentru lumea occidentală o zonă mică și cu o problematică omogenă, răspunsurile date în studiul Deloitte evidențiază principalele puncte nevralgice ale fiecărei țări, în frunte cu 70% dintre CFO din Slovenia, care estimează încă un val de recesiune, cu 90% dintre cei din Bulgaria, care consideră că e mai bine să nu facă nicio mișcare riscantă în acest moment, cu 84% dintre CFO slovaci care estimează creșterea semnificativă a șomajului și cu 60% dintre managerii croați care consideră că mediul economic este mai instabil ca niciodată. Media regională a răspunsurilor indică totuși un sentiment de calmare a spiritelor, un fel de modus vivendi cu criza și cu problemele ei. Din raportul Deloitte, transpare impresia generală că directorii financiari încă se luptă cu aceleași probleme pe care le au de la începutul crizei încoace. Chiar dacă există un consens că va fi o revenire economică până în 2017, asta arată că actuala generație de management va pierde un deceniu de demonstrare a potențialului. Con-sultanții Deloitte apreciază pe managerii actualei generații, care își conduc cât de bine pot companiile în vremuri atât de turbulente, ca fiind „inspiraționali și impresionanți„. În lumea reală cu care se confruntă directorii financiari, adjectivele nu mai au forța nici să motiveze, nici să schimbe vreo stare de fapt.
