De unde va veni creșterea economică

Nu de aceeași părere este însă Roland Berger (73 de ani), fondatorul uneia dintre cele mai importante companii internaționale de consultanță strategică, cunoscut ca fiind un apropiat al fostului cancelar german Gerhard Schroeder, pe care l-a consiliat în timpul mandatului.”Investițiile străine vor fi întotdeauna importante pentru creșterea economică, iar plecarea Nokia din România arată că un guvern nu trebuie să se bazeze pe politicile fiscale pentru atragerea de investitori interesați de modele de business low-cost”, explică Roland Berger, executivul de origine germană care pare să cunoască destul de bine metehnele situației economice locale, deși se află pentru a doua oară la București.

Atâta timp cât România nu-și va muta focusul de pe atragerea investițiilor străine prin promovarea forței de muncă ieftine către crearea unor produse inovatoare, care să păstreze valoare adăugată mare în țară, va crește riscul de a pierde și alți investitori importanți.Roland Berger, care a creat în urmă cu 44 de ani compania care îi poartă numele, cu activități în peste 30 de țări, îi sfătuiește pe oamenii de afaceri de pe piața locală – indiferent dacă sunt români sau străini – să exploreze toate oportunitățile de business pe care țara le oferă, mai ales în cele două domenii-cheie: agricultură și energie.”Să-și îmbunătățească produsele, să le vândă scump la export, dar să fie de calitate și să producă și pentru consumul intern”, spune Berger.

În această lună cinci companii străine – Toro, Honeywell Friction, Delphi Diesel, Yazaki și Olympus Diary – au anunțat că vor investi 187 de milioane de euro, aceste investiții urmând să se concretizeze prin aproape 1.600 de locuri de muncă, potrivit consilierului economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul-Vass. Pe de altă parte, cele mai recente date arată că investițiile străine directe au însumat 21 milioane de euro în luna august, în scădere cu 82% față de aceeași perioadă a anului trecut, când în țară au intrat investiții de aproape 120 milioane de euro, arată datele BNR.

De altfel, investițiile străine au scăzut dramatic începând din 2009, ajungând anul trecut la 2,6 miliarde de euro, în condițiile în care în 2007 și 2008 s-au situat în jurul a 9 miliarde de euro.
România are încă potențial enorm de creștere, însă trebuie să rezolve problema competitivității și să crească indicatorul productivității cu ajutorul tehnologiei și al inovației. În același timp, o majorare a costurilor salariale nu ar trebui să surprindă, având în vedere că oricând în lume va exista un loc în care se va produce mai ieftin, iar investitorii străini vor “migra” către acele zone. De aceea, și competitivitatea națională este unul dintre criteriile care ar trebui luate în considerare atunci când România va intra în zona euro. “România pare a fi o țară din zona euro, pentru că o mare parte din tranzacții au loc deja în euro. Problema Greciei, de exemplu, nu a fost declanșată de euro, ci de competitivitatea națională, iar România poate evita o astfel de situație pentru că poate deveni și poate rămâne competitivă”, adaugă Berger.

O eficientizare a sistemului administrației publice (care nu ar trebui să dureze mai mult de cinci ani), investițiile în tehnologie sau dezvoltarea infrastructurii sunt doar câțiva pași pe care îi vom avea de parcurs pentru a reveni la creșterea economică pe care am avut-o în primii 5-7 ani din ultimul deceniu, pentru care o pondere importantă o va avea și creșterea consumului intern. Concedierea a 30% din funcționarii publici în cinci ani, introducerea unor sisteme IT în sectorul public, înghețarea angajărilor pentru o anumită perioadă de timp au fost doar câteva dintre strategiile de reformare a sistemului public în Germania, care acum “funcționează foarte bine”. În România însă, Guvernul se chinuie de aproape trei ani să reducă numărul de bugetari, care reprezintă peste un sfert din numărul total de salariați și încă nu a reușit să reducă semnificativ ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar în PIB.

În altă ordine de idei, Roland Berger subliniază – la fel cum a făcut și într-un discurs pe care l-a avut la București în 2006, când nimeni nu înțelegea de ce – importanța pe care a căpătat-o China în economia mondială prin faptul că nu a fost afectată de criză, ci a fost chiar “locomotiva” spre ieșirea din criză. Investitorii chinezi care au dezvoltat propriile tehnologii și au început să deschidă businessuri în Africa, Europa și SUA au reușit să pună China pe lista celor mai importanți negociatori ai lumii atunci când vine vorba de politicile economice.

“Operațiunile militare ale SUA, creșterea ratei șomajului și scăderea numărului de companii americane în topul primilor 500 de investitori mondiali slăbesc puterea economică a țării. În schimb, importanța Chinei a crescut, mai ales prin investițiile majore pe care le-a făcut în ultimii ani”, crede Berger. În opinia sa, populația din Africa se comportă exact cum se comportau chinezii în urmă cu 15 ani și de aceea, în următorul deceniu, Africa va fi “noua Chină”. Pe de altă parte, Europa nu va avea în următorii ani o creștere economică importantă, ca urmare a situației economice dificile, ceea ce va crea un climat social și politic destul de tensionat în unele țări. De altfel, criza datoriilor din Europa a început deja să îi afecteze pe unii exportatori chinezi, iar agravarea situației ar putea să pună în pericol milioane de locuri de muncă din China.Roland Berger, în prezent președintele de onoare al companiei care îi poartă numele, este membru în consiliile de administrație ale unor multinaționale precum Fiat sau Fresenius și face parte și din consiliile Deutsche Bank, Miller Buckfire sau Sony Corporation.