De unde are România banii care susțin economia în această criză: de la videochat, crypto sau pariuri până la remote work, opt piețe care înseamnă un rulaj de 30-40 de miliarde de euro pe an

Puțină lume își pune problema de unde vine această reziliență a economiei României din aceste crize – pandemie, război în Ucraina, explozia inflației, creșterea dobânzilor etc.

Din datele oficiale statistice, criza legată de inflație, dobânzi, scăderea puterii de cumpărare, se vede cât de cât – consumul și-a redus creșterea dar nu este pe minus, economia și-a redus creșterea, dar nu a intrat în recesiune.

În economia reală, acolo unde se învârt banii oficiali și banii gri sau negri, lucrurile stau mult mai bine decât toate așteptările. Dacă îi întrebi pe bancheri, ei spun că românii au bani, iar de unde sunt ei, asta e altă problemă.

Pentru bănci, care văd toate mișcările din conturi – de unde vin banii, unde pleacă -, criza nu se vede: primul trimestru a fost excepțional, cu o creștere a profitului cu 70% față de primul trimestru din 2022. Bineînțeles că acest rezultat vine din creșterea dobânzilor și din ceea ce au vândut băncile în trecut, adică din acordarea de credite persoanelor fizice și companiilor. Acum se vede o încetinire în zona de retail doar la creditele noi. În ciuda scăderii puterii de cumpărare și exploziei dobânzilor, pentru că inflația a fost mult mai mare decât creșterea salariilor, serviciul de plată a ratelor la bancă este mult mai bun decât cele mai optimiste așteptări ale băncilor, iar creditele neperformante încă nu și-au făcut apariția, ceea ce arată reziliența persoanelor fizice, companiilor și economiei. Este adevărat că și creditele bancare sunt de trei ori mai mici decât creditele comerciale acordate de furnizori clienților. Dar și acolo serviciul de plată este destul de bun, în ciuda crizei.

Acum două săptămâni am discutat cu un fost managing director al BERD care cunoaște România de trei decenii și nu-și explică rezistența economiei românești, nu-și explică de unde sunt banii care se mișcă în economie, pentru că unde te uiți în jur, cel puțin în orașele mari, nu se vede nicio criză. Când i-am spus că o sursă de bani este piața de videochat, nu i-a venit să creadă. Cât poate să fie această piață, câți oameni pot să lucreze aici, câți bani poți să faci din videochat?

Aceste întrebări, legate de banii care se învârt în România, sunt genul de întrebări pe care și le pun în general străinii, cei care lucrează aici, cei care analizează România.

În ultimul deceniu România a fost țara cu cea mai mare creștere economică și țara care a rezistat cel mai bine în pandemie, iar acum rezistă și în această perioadă de inflație, creștere a dobânzilor, totul cu un război la graniță.

Încerc să fac o trecere în revistă a surselor de reziliență a economiei României, surse oficiale și neoficiale:

1. Piața de videochat – la finalul săptămânii trecute, Lucian Heiuș, șeful ANAF, a venit cu o declarație stupefiantă: Piața de videochat a explodat în ultimii ani, iar din datele lor aici lucrează 400.000 de persoane, fiind implicate peste 5.000 de firme. Aceste date sunt oficiale, banii trec prin conturile băncilor, spune Heiuș, îi putem vedea și nu sunt puțini deloc. Clienții pieței de videochat din România sunt în marea majoritate din afară țării.

Dacă 400.000 de persoane este o cifră reală, și fete și băieți, înseamnă dublul pieței de IT, o piață la care ne raportăm ca având o pondere de 6% din PIB și cele mai mari salarii.

La un moment dat, cineva din această industrie mi-a spus că în decembrie, luna cea mai bună, o persoană poate face peste 20.000 de euro, iar băieții sunt cei mai căutați.

Banii din videochat se regăsesc apoi în economie, în achizițiile de mașini, în achiziții de case, în achiziții de bunuri de lux, în vacanțe – o piață care a explodat pe destinațiile externe (gândiți-vă că anul trecut, oficial, s-au cheltuit 7 miliarde de euro).

Se spune că România este cea mai importantă piață de videochat din Europa.

2. Piața de furturi, tâlhării, prostituție – în fiecare zi citim știri despre descinderi ale polițiștilor la diferite adrese din țară, la diverse clanuri, unde găsesc zeci, sute de mii de euro, bani cash, obținuți din această piață, în special din afară. Această piață poate fi considerată la câteva miliarde de euro pe an, bani care se regăsesc și în România în consum, în notele de plată de la restaurant, în banii aruncați maneliștilor, în achiziții de case și mașini, în excursii. Totul este cash.

Trei știri despre interlopi/Oache s-a sinucis de singurătate/Mircea Nebunu e naș în Vaslui deși e urmărit general

VIDEO Interlopul Faraonu de la Madrid, „aroganță” de 14.000 de euro

3. Piața de pariuri – este o piață care a explodat în ultimul deceniu, dar lumea nu are nicio idee legată de cifrele care au ajuns să se învârtă aici. Conform estimărilor, rulajul anual al companiilor de pariuri care operează în România, depășește 20 de miliarde de euro. Rulajul înseamnă încasările și plățile care se fac către jucători. Acestea sunt pariuri oficiale, care se văd oficial în conturi.

4. Piața de crypto – eu cred că soldul la zi al deținerilor de cryptomonede ale românilor se duce spre 10 miliarde de dolari, chiar cu scăderile din ultimii doi ani. Iar banii celor care își mai cash-uiesc din aceste dețineri se regăsesc apoi în achiziția apartamentelor și imobilelor de lux, în achiziții de hoteluri și alte active imobiliare. Problema tuturor este că nu găsesc suficiente penthouse-uri de cumpărat, cel puțin în București.

5. Piața de second-hand auto – pe această piața se învârt câteva miliarde de euro pe an, marea majoritate fiind bani cash. Sunt filiere întregi care aduc mașini de pe piața vestică, care apoi trec prin câteva mâini și ajung în România, ca să fie înregistrate.

6. Piața de remote work – pandemia a deschis o piață extraordinară pentru cei din România, ca să lucreze în afară fără să plece de aici. Marea majoritate sunt din domeniul IT-ului, dar avem și oameni care lucrează în consultanță, marketing, financiar. Toți aceștia au reușit să-și dubleze și să-și tripleze veniturile prin apelarea la remote work. Toți acești bani se văd în conturile băncilor din România, iar apoi sunt injectați într-un fel sau altul în economie, în achiziții de apartamente, mașini , excursii, ieșiri la restaurant etc.

7. Piață de fraudă a TVA – România este în topul țărilor europene unde se fraudează cel mai mult TVA-ul, procentul oscilând în jurul a 30% din încasările din TVA, ceea ce înseamnă 6 miliarde de euro pe an. Acești bani sunt încasați pe lanț de comercianți, dar apoi nu mai sunt plătiți către stat. Această piață este în afara zonei urbane, în afara orașelor mari, în cea mai mare parte.

8. Piața de ucraineni – pentru România, războiul din Ucraina a fost un lucru pozitiv, dacă aș putea spune cinic, având în vedere fluxurile de ucraineni care au intrat în țară, banii pe care i-au lăsat aici în consum și banii care sunt investiți în acest moment în România în diverse afaceri – și nu sunt puțini deloc -, în special în zona agricolă, produse de bază etc.

Am încercat să aduc în discuție aceste piețe unde se învârt bani oficiali, gri sau negri, și care contribuie zi de zi la reziliența economică a României, la rezistența în fața acestor crize, la rezistența multor afaceri, care sunt beneciciari direcți și indirecți ai acestor resurse financiare. Toate aceste piețe înseamnă între 30 și 40 de miliarde de euro, bani care se mișcă fie oficial, prin conturi, fie la liber, prin sacoșe.

Dacă te duci la casele de schimb, a doua întrebare pe care o primești este dacă vrei sau nu chitanță pentru tranzacția încheiată. Dacă nu vrei, banii sunt liberi și nu pot fi urmăriți.

Dacă ne uităm puțin la piața șpăgilor, care pare că a explodat, cel puțin din informațiile care apar în fiecare zi, mulți bani sunt negri, se plimbă în sacoșe, valize și sunt reali.

Și cu ajutorul acestor piețe, cu ajutorul acestor bani gri, negri dar și albi, pentru că la un moment dat se transformă în bani albi, România își poate continua creșterea economică, lăsând crizele în spate.

România are o șansă să-și dubleze PIB-ul în următorul deceniu, de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro. Vă dați seama câți bani se vor învârti atunci?