De pe o zi pe alta, România a renunțat la exportul de gaze spre Ungaria. Tot ce s-a produs, plus importurile, a rămas ieri în țară. Creșterea de consum a fost de circa 14%

♦ Ieri a adus o schimbare față de ziua de luni în ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale ♦ Exporturile au ieșit din ecuație, tot ce a intrat din surse externe în sistemul de gaze a rămas în țară pentru consumul care a bifat o creștere de circa 14% față de ziua anterioară.

În cursul zilei de ieri, la ora 14:00, România nu mai trimitea nicio moleculă de gaze la export, pe direcția Ungaria, situație diferită față de ziua de 8 ianua­rie, când exporturile au fost de circa 2,2 milioane de metri cubi. Astfel, datele de pe site-ul Transgaz arată că în jurul orei 14:00 producția internă de gaze era de 23,9 milioane de metri cubi, din de­po­­zite se extrăgeau 27,6 milioane de me­tri cubi, iar importurile erau de 3,8 mi­li­oane de metri cubi, absolut toate aceste can­tități fiind folosite intern. Spre compa­rație, față de 8 ianuarie, cererea internă a crescut ieri cu 14%.

„Cantitățile se mișcă în funcție de unde găsesc cel mai bun preț. Probabil, ieri cum­părătorii de aici au oferit un preț mai bun și astfel se explică lipsa cantităților la export“, spun oameni activi în zona de gestionare a infrastructurii de gaze. Ieri, gradul de umplere a depozitelor subterane de gaze era de circa 81%, arată datele de pe platfoma Gas In­frastructure Europe. De la începutul acestei săptămâni, tempe­ratu­rile pe plan local au scăzut simțitor, lucru care s-a văzut în evo­luția consumului de gaze și de energie.

Au­toritățile au dat însă asigurări că și în cazul unor perioade de frig prelungite Româ­nia va putea trece cu bine iarna utilizând re­sur­sele interne de gaze și cantitățile înma­ga­zinate.

Pe partea de energie electrică, România a fost din nou exportator în regiune pe fondul unei producții eoliene bune. Astfel, ieri, în jurul prânzului consumului de energie era la 7.965 MW, în timp ce producția de energie era de 8.673 MW, astfel că 720 MW de energie se duceau la export. În jurul orei 15, eolienele din Dobrogea asigurau peste 26% din producția de energie locală, fiind cea mai mare forță din sistemul local de producție. Hidroelectrica pompa 24% din energie, iar centralele pe gaze aveau o pondere de circa 22%. Energia solară nu reprezenta decât 1,7% din producția națională de energie, deși ca și capacitate România are peste 1.400 MW în proiecte de energie solară.